COLESTEROLUL, O PROBLEMĂ?
dr. Mihnea Dragomir
Mass-media au introdus o adevărată anxietate
generală: teama de colesterol. Oameni de o splendidă sănătate fizică
telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru
„colesterol”. Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea
disperării.
Am două sute! E grav, dom' doctor ?
Răspundem: nu, nu este grav. Valoarea normală
a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge. Dacă este aşa,
cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de
analize pe care valori de 181 mg % sunt trecute ca anormal de mari?
Ei bine, aici e o altă poveste. Una discret
ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă.
Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce
urmează. Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu
semneze…
Secretul este că scăderea valorii normale a
colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară
descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul.
Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era
acidul nicotinic. Acesta era foarte ieftin şi, de altfel, avea reacţii adverse
importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de
a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei ce vor deschide orice
carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a
colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg %
impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos. Odată cu descoperirea
unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai
scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această
clasă a crescut enorm.
Deoarece numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie
reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli din care a
reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li
s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic
peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Pentru
că, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de
firmele de medicamente, ci de medici, în baza unor studii, au început a se
întruni „vârfurile cer-cetării medicale”, mai întâi în congrese, odată la doi
ani, prin capitale europene, mai nou în congrese anuale, prin locaţii exotice.
La astfel de „întruniri ştiinţifice mondiale”,
de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de
licori fine, la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să
prezinte lucrări „ştiinţifice”, în care se pretinde, folosindu-se cu multă
măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai
mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care
ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme
de sănătate publică etc.
Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru
colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi, în
măsură ceva mai mică, pentru glicemie. Extrapolând, putem prevedea încă de pe
acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sanguină,
poimâine o mare parte dintre cititorii acestor rânduri vor afla că suferă de o
grupă sanguină de-a dreptul toxică...
Tratamentul hipercolesterolemiei
Dacă valoarea colesterolului este până la 260
mg%, nu este necesar niciun tratament. Cum am spus, nu putem vorbi de
hipercolesterolemie în această situaţie. Dacă valoarea colesterolului este
între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea
excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a
fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL). În cazul în care valoarea
colesterolului este între 280 şi 299 mg %, este necesar un regim
hipocolesterolemiant, cu evitarea smântânii, untului, laptelui gras şi cărnii
grase. Se va limita numărul de gălbenuşuri la max. 4 pe săptămână (albuşurile
nu conţin colesterol).
Se
recomandă un regim bogat în peşte (2 kg/săptămână) şi folosirea cu generozitate
a cimbrului şi usturoiului. Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul
loc în această privinţă. Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor
regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui. Dacă
valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament
medicamentos. De regulă, cu Vasilip, o tabletă de 10 mg/zi imediat înainte de
masa principală, sau o altă schemă, în funcţie de datele culese la consultul
medical. Se impune o reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt
eficiente.
Tipuri de întrebări frecvente:
Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi
dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: above normal range.
Când mi-a înmânat buletinul de analiză, doamna de la laborator m-a rugat să
stau jos. Vecinii şi familia sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar
medicul cardiolog mi-a prescris 6 tablete de Sortis pe zi, ca să fac infarct.
Ce-i de făcut?
Răspuns: Dacă încă nu aţi citit articolul
acesta, citiţi-l. Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori
normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a
unui grup de 85, 90 sau 95% dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar
trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a „normalului”. Vecinii şi cei din
familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul vrea să primească
invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou.
Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în
orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât era atunci
colesterolul normal.
Am auzit că uleiul de porumb nu conţine
colesterol. E adevărat?
Răspuns: Nici un ulei nu conţine colesterol,
deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci,
orice fructe, legume sau cereale sunt la fel de bune din punctul de vedere al
regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar câteva de plante sunt în mod
deosebit indicate: merele, usturoiul, cimbrul, seminţele de muştar, uleiul şi
seminţele de cânepă. Este esenţial să nu mâncaţi deloc carne grasă şi smântână şi
să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol.
Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în
mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin
colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în
cantităţi prudente.
Tratamentul medicamentos al colesterolului are
reacţii adverse?
Răspuns: Orice medicament, începând cu banala
aspirină, are reacţii adverse. Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu
lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm
medicamente deloc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical,
medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul
potenţial.
Urmez un regim vegetarian şi totuşi
colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg%. De unde atâta colesterol,
dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere ?
Răspuns: Această situaţie (relativ rară) în
care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum
spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac
excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un
tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia
există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe dintre numeroasele boli
favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular
cerebral etc.
Am colesterolul mărit, dar nu suport peştele,
iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut?
Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi
numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţi( uleiul de in sau capsule cu ulei de in), iar în
loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie. De asemenea, la
farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri
hipolipemiante.
Colesterolul meu total este normal, dar
raportul HDL-LDL nu este bun. Ce să fac?
Răspuns: Raportul dintre colesterolul bun
(HDL) şi colesterolul rău (LDL) are importanţă mai ales în cazurile în care
colesterolul normal este crescut sau are valori la limită. Deci, în cazul
dumneavoastră nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O importanţă mai mare
acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi.
Mereu aud despre marea problemă a
colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo
problemă?
Răspuns: Nu, deoarece nu există boli care să
fie declanşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers.
Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul prea scăzut şi
depresie, fără a putea spune dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau
de altă natură.
Care sint partile bune ale colesterolului
Toata lumea stie ca responsabil de atacurile
vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul decit
colesterolul.
Mai putina lume vorbeste insa de rolul lui
esential in mentinerea starii de sanatate a organismului.
In timp ce colesterolul in exces este,
intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa.
El contribuie la metabolizarea carbohidratilor,
intra in componenta tuturor membranelor din organism, este necesar pentru
producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar cel existent in piele
este convertit, sub actiunea razelor de soare, in vitamina D.
Cum folosim grasimile in alimentatie
O buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna
deloc o alimentatie fara grasimi, ci din contra.
Esential este ca acestea sa fie insa alese in
mod judicious.
Mentinerea ratiei zilnice de grasimi sub
valoarea de 20-30 la suta din totalul caloriilor este vitala pentru mentinerea
in limite normale a colesterolului.
In acelasi timp, cantitatea de grasimi
saturate nu va depasi 10 la suta.
Grasimile saturate provin, cu mici exceptii,
din surse animale, iar grasimile animale contin colesterol.
Pe de alta parte, chiar daca un aliment nu
contine colesterol, acest lucru nu inseamna ca el nu contine grasimi.
Se vor consuma deci alimente ce contin grasimi
nesaturate, cum ar fi: pestele gras (somon, hering), untura de peste, ficatul
de gisca sau rata, uleiuri polinesaturate (rapita, floarea-soarelui, porumb) si
mononesaturate (masline, alune).
Grasimile saturate vor fi evitate: carnea
grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind inlocuita, pe
cit posibil, cu peste.
Cum e la francezi
Statisticile din Occident arata ca francezii
sint printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi timp, ei sint
cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare.
Acest paradox i-a facut pe cercetatori sa
inceteze vinatoarea colesterolului si pactizarea cu el.
Dupa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza
radicalii liberi, diminuind astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare.
Printre antioxidantii cei mai puternici se
numara polifenolii, care se gasesc mai ales in simburii de struguri si in...
vinul rosu.
Acesta este, fara indoiala, unul dintre
factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de vin rosu pe zi
(nu mai mult) asigura o cantitate suficienta de antioxidanti.
Ce alte alimente si nutrimenti reduc nivelul
de colesterol
Printre alimentele care reduc nivelul de
colesterol se numara: cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului
in exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida),
vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa si usturoiul.
Licopenul continut in tomate este de asemenea
un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sint fierte.
Fructele si legumele contin si ele
principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C si vitamina E.
Cresterea colesterolului e generata si de alti
factori
Colesterolul nostru nu provine numai din
alimentatie.
Ceea ce absorbim noi reprezinta doar 20-30 la
suta din stocul nostru.
Restul de 70-80 la suta este fabricat de
propriul nostru organism.
Dar si in acest program personal de fabricare
exista anumite diferente, datorate unor factori precum: factorii genetici si
alimentatia.
In acelasi timp, exista numeroase cauze care
produc cresterea nivelului de colesterol: fumatul, cofeina, stresul,
medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului inconjurator.