Gandul este cel mai bun prieten sau cel mai mare inamic

Aş dori să te prezint celui mai bun prieten şi celui mai mare duşman al tău - mintea ta. Este un instrument capabil să creeze o viaţă magnifică. Atât timp cât păstrezi controlul, se va purta ca cel mai bun prieten. Totuşi, dacă nu rămâi la cârmă, la control, va trece pe pilot automat. Fără indicaţii din partea ta, va funcţiona fără niciun scop, ajungând să meargă în derivă, ca un nebun furios, şi se va dovedi cel mai mare inamic al tău. Vestea bună este că mintea ta conştientă şi cea subconştientă lucrează ca o echipă şi îţi vor oferi mijloacele necesare pentru a avea o viaţă împlinită. Vestea proastă este că nimeni nu ne-a învăţat cum să ne folosim, în mod adecvat, mintea. Minţile noastre pot lucra pentru sau împotriva noastră, în orice moment. Putem învăţa să acceptăm şi să trăim cu legile psihologice naturale care ne guvernează, înţelegând cum să curgem împreună cu viaţa, decât să ne împotrivim ei,ocupatia noastra zilnica fiind aceea de a opune rezistenta.

Cum funcţionează mintea noastră

Viaţa noastră se dezvăluie, orice s-ar întâmpla, pe măsură ce mintea noastră urmează trei paşi: 1) lucruri ne stimulează simţurile şi crează gânduri în mintea noastră conştientă. 2) gândurile sunt trimise către mintea noastră subconştientă unde devin convingeri. 3) pe baza convingerilor acţionăm în mod automat, dând naştere unui comportament fie negativ, fie pozitiv.De exemplu, Maria îi spune copilului său de cinci ani:”De ce eşti atât de neîndemânatic? Mereu te loveşit de lucruri!” Comentariile Mariei stimulează mintea conştientă a fiului său, determinându-l să gândească “Sunt neîndemânatic; mereu mă lovesc de lucruri.” Aceste gânduri sunt apoi transferate în subconştient unde devin o convingere. Rezultatul? Fără să înţeleagă de ce, sau să se gândească la asta, fiul Mariei se loveşte continuu de obiecte. Astfel, comentariile Mariei au devenit o profeţie care se împlineşte de la sine! Morala poveştii? Trebuie să avem grijă la ce spunem altora şi ce ne spunem nouă înşine. În cartea sa clasică Aşa cum gândeşte omul, James Allen a scris:”Mintea este Stăpânul - puterea care formează şi crează, iar Omul este Mintea, şi ia mereu Unealta Gândului şi dăltuieşte ceea ce doreşte, aduce la lumină mii de bucurii, mii de rele - Crede în secret şi ajunge să treacă; mediul nu este decât oglinda sa.”Mintea noastră conştientă rezidă în cortexul cerebral şi este zona folosită pentru a gândi. Cum funcţionează subconştientul nostru

Limbajul minţii noastre subconştiente sunt sentimentele (durere, plăcere, fierbinte, rece), emoţiile (furie, frustrare, fericire, tristeţe) şi imagini (poze). Deoarece minţile noastre conştientă şi subconştientă vorbesc limbi diferite, gândurile noastre trebuie să fie traduse în imagini înainte de a pătrunde în subconştientul nostru. De exemplu, haideţi să revenim la Maria care este iritată de fiul său “neîndemânatic “Nu te izbi de măsuţa de cafea!” îi strigă ea fiului său. “Nu trebuie să mă lovesc de măsuţă.” gândeşte copilul. Când gândul copilului este tradus într-o imagine pentru mintea subconştientă, o parte a mesajului se pierde. Verbul “nu trebuie”este o abstracţie care nu se pretează la o traducere facilă într-o imagine. Drept rezultat, subconştientul primeşte mesajul “... loveşte de măsuţă.” Involuntar, sugestia Mariei dă naştere comportamentului opus! Pentru a evita programarea subconştientului cu instrucţiuni eronate, ar trebui să ne concentrăm întotdeauna pe comportamentul pe care îl dorim, nu pe cel pe care nu-l dorim. Astfel “Loveşte mingea!”se traduce uşor într-o imagine. Totuşi, nu acelaşi este cazul şi pentru “Nu rata mingea!”Subcontientul nostru nu poate face deosebirea între gînduri care sunt create de evenimente externe (realitate) sau evenimente imaginare. Astfel, dacă doar îmi imaginez mental să sunt plin de încredere, subconştientul va accepta acest lucru drept realitate. Şi dacă este repetat suficient de mult, comportamentul meu se va schimba. Adică, voi deveni persoana care mi-am imaginat a fi. Pe de altă parte, trebuie să evităm să ne imaginăm evenimente negative, deoarece subconştientul nostru le va accepta drept adevărate. Subconştientul nostru ne interpretează literal gândurile. Nu are puterea de a judeca şi de a analiza.
Bryan Adams descrie mesajul pe care ar trebui să-l reţinem “Gândurile sunt lucruri; au o putere copleşitoare. Gânduri de îndoială şi teamă sunt calea spre eşec. Când învingi atitudini negative de îndoială şi teamă, învingi eşecul. Gândurile cristalizează în obişnuinţe şi obişnuinţele se solidifică în circumstanţe.” Henry David Thoreau explică în termeni şi mai simpli: “Gândul este sculptorul ce poate crea persoana ce doreşti să fii.”Haide să începem să ne folosim gandul-daltă pentru a deveni persoana ce am fost menită a fi.

Spune partenerului / partenerei „te iubesc”.

•  Foloseste orice ocazie pentru a lauda, complimenta sau omagia. Gandeste-te  la calitatile si personalitatea partenerului tau.Fa-i complimente si spune-i cuvinte frumoase in fiecare zi si lauda-l pentru ce face. Nu faceti economie de cuvinte frumoase,acestea sunt ingrasamantul iubirii voastre.
• Nu permite ca televizorul,internetul si altele sa împiedice timpul petrecut împreunã. Aminteste-ti ca EL sau EA este cea mai importanta fiinta pentru tine si arata-i acest lucru.Invatati sa traiti in iubire si armonie.Unde exista iubire nu e loc de lupta si concurenta.Multe familii sunt extrem de ocupate, mai ales când ambii soti lucreazã. La ce-ti foloseste sa stii ce se intampla in lume,daca habar nu ai de dorintele,framantarile si planurile celor dragi tie.Pregatiti impreuna masa, bucurati-va de masa in tihna,deschideti-va inima si impartasiti-va bucuriile si nelinistile.Clarificati totul intre voi,daca nu va place ceva,spuneti direct.Nu purtati discutii contradictorii si nu rezolvati neclaritatile la masa,altfel alimentele oricat de sanatos alese si preparate vor deveni otrava pentru voi.
•   Ajutati-va intre voi,impartiti sarcinile in casa.In multe cazuri aceste sarcini revin sotiei si sotul uita ca sprijinul in treburile casei si vorbele frumoase sunt o mare dovada de iubire.Când ambii soti au serviciu, e frumos ca responsabilitatile gospodaresti sã fie împartite în mod egal asa cum hotarati voi de comun acord. Cand Margaret Thatcher, prim-ministrul Angliei, s-a mutat în Downing Street 10, resedinta oficiala, un reporter l-a intrebat pe sotul ei: „Cine poartã pantalonii în casa aceasta?” La care sotul doamnei Thatcher a rãspuns: „Eu îi port, dar tot eu îi spal si-i calc". 
• A patra modalitate de a spune „te iubesc” este de a arata rabdare. Cheia pentru orice este rabdarea. Puiul din ou se obtine prin clocire, si nu fãcându-l zob. S-ar putea sa nu întelegi întotdeauna actiunile sotului sau ale sotiei si nici sa apreciezi atitudinea luatã. Tocmai în aceste ocazii ai nevoie sa-ti exersezi rabdarea.Acorda-i partenerei sau partenerului privilegiul îndoielii. Indiferent cat de apropiati sunteti, este cu neputinta sã fii constient de framantarile pe care le are. 
• Gandeste  înainte de a vorbi! „Tonul ridicat si iesirea din fire distruge prieteniile. Limba nestãpânitã denatureazã adevãrul”, a spus William Arthur Ward. Cuvintele sunt arme. Ele pot inspira sau leza, pot vindeca sau rani. Cãutati sã vã cheltuiti cuvintele mãcar tot cu atâta grijã cum vã cheltuiti banii. E bine sa-i împartasestii partenerului de viata felul cum te simti, însa în cuvinte alese cu grijã. Asadar, din nou: gandeste  înainte de a vorbi!
• Trimite semnale de iubire în mod constant. Adesea, gesturile mici au semnificatii mari. Exprima  dragostea prin gesturi mici de bunavointa, amabilitate si politete. Învioreaza-i si insenineaza-i viata cu râs. Acum 3.000 de ani, înteleptul Solomon scria: „O inimã veselã este un bun leac, dar un duh mâhnit usucã oasele” (Proverbe 17,23). Rasul este hrana pentru suflet.Simtul umorului este secretul longevitatii.O zi in care nu ai ras e o zi pierduta.

Epigenetica, stiinta care ne ajuta sa devenim responsabili de viata noastra

Cel care a detronat teoria determinismului genetic este dr. Bruce Lipton,specialist în biologie celulară, cercetător, profesor de anatomie şi biologie celulară, histologie şi embriologie în cadrul Facultaţilor de Medicină ale Universităţilor Wisconsin, St. George, Stanford, Pen State.Acesta a pus bazele cercetării şi studierii unei noi ştiinţe, numită Epigenetică, care explică legătura dintre gene şi mediul înconjurător.  Aşadar, controlul epigenetic se referă la controlul de dincolo de gene, acesta înseamnând o adevărată revoluţie în ştiinţă.Deşi termenul “epigenetică” (prefixul „epi-” înseamnând „deasupra”) a fost introdus de profesorul Conrad Waddington, în 1942, pentru a explica relaţiile dintre mediu şi genom, noua paradigmă promovată de Bruce Lipton încă din anii ’80 a produs controverse în lumea ştiinţifică.Prin rezultatele cercetărilor sale în domeniul biologiei celulare acesta a lansat câteva întrebări, menite a determina ieşirea din tiparele de gândire ce ne induc ideea că suntem produsul unei predeterminări genetice, care ne face să putem fi doar ceea ce suntem constrânşi să fim.

În limbajul vechii paradigme, a determinismului genetic, dialogul propus de dr. Lipton ar suna astfel:

„Tu eşti cel care a selectat genele cu care te-ai născut?” Veţi spune: „Nu, doar s-a nimerit să fie; datorită mamei şi tatălui, genele au venit împreună şi au făcut din mine cel care sunt”. Atunci am întrebat: „Dacă nu-ţi place acest tipar şi lucrurile pe care le-ai moştenit, le poţi schimba?”. Răspunsul este: „Nu, nu le pot schimba” (Lipton, 2008).

Cu alte cuvinte, fără să fim în prealabil “consultaţi” de către Univers şi / sau de părinţii care ne concep, devenim un soi de condamnaţi, moştenind şi caracteristici ale părinţilor pe care le putem detesta sau care ne fac să suferim / să murim, fără să putem soluţiona conştient şi voluntar aceste situaţii, în beneficiul nostru.

În acest context, următoarea întrebare care se pune este: Cât de responsabili sau de liberi suntem ca fiinţe umane, din moment ce suntem determinaţi să devenim ceea ce suntem?!

 Epigenetica este noua ştiinţă, care ne spune: dacă schimbi modul în care percepi şi experimentezi viaţa, dacă îţi schimbi credinţele, emoţiile şi atitudinile, atunci îţi schimbi conformaţia genetică.

De ce e importantă această nouă teorie?

Noua paradigmă spune că: “Tu eşti stăpânul, deoarece îţi poţi schimba conformaţia genetică prin schimbarea credinţelor, a stilului de viaţă, a emoţiilor. Este în acelaşi timp modul prin care îţi poţi crea boli şi modul prin care te poţi vindeca, totul fiind legat de percepţiile şi credinţele tale (Lipton, 2008).

 Printre susţinătorii noii paradigme epigenetice se află şi cercetători români, printre care îi amintim pe dr. Leon Zăgrean – cel care a iniţiat domeniul neuroştiinţelor în România, şi dr. Adrian Restian – ambii predând la Universitatea de Medicina şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.Într-unul dintre articolele sale, Adrian Restian specifică foarte clar faptul că:

Deşi toate celulele din organismul uman provin din aceeaşi celulă-ou şi au acelaşi potenţial genetic, genetica nu poate explica – de exemplu – de ce o celulă activează o anumită parte din informaţia genetică, devenind neuron, iar altă celulă activează altă informaţie genetică, devenind celulă musculară.

Genetica nu poate explica de ce doi gemeni monozigoţi nu sunt absolut identici. De asemenea, ea nu poate explica de ce unii indivizi care au o anumită predispoziţie genetică fac boala respectivă, iar alţii nu (Restian, 2010).Din aceste motive, pentru a explica aceste probleme, unii cercetători au avut curajul să caute răspunsul în altă parte, şi anume, în epigenetică.Prin vechea paradigmă a determinismului genetic noi am fost îndrumaţi să credem că genele determină caracterul vieţilor noastre, ceea ce este un mit. Noua paradigmă epigenetică  revelează, în mod surprinzător, cum modul nostru de a ne trăi viaţa este cel care controlează genele noastre. Noi suntem, de fapt, stăpânii genomului nostru, mai degrabă decât a fi victime ale eredităţii.

Cine sau ce anume controlează genele?

La această întrebare, Bruce Lipton a răspuns foarte tranşant: MINTEA noastră, prin intermediul CREIERULUI – care este o “adevărată interfaţă între genom şi mediu” (Zăgrean, 2012).

“Creierul este singurul organ care nu este construit doar sub influenţa informaţiei genetice, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul inimii sau al ficatului. Creierul este singurul organ în care informaţia genetică se întâlneşte cu informaţia primită din mediu, singurul organ care se structurează şi se restructurează neîncetat sub influenţa informaţiei primite din mediu (Restian, 1981).

Astfel, conform cercetărilor actuale din neuroştiinţe (Dispenza, 2007; Newberg & Waldman, 2008; Zăgrean, 2012; Amen, 2012 ş.a.), copiilor le sunt implementate diverse programe mentale în perioada de vârstă 0-7 ani (unii autori se referă chiar şi la perioada embrionară), conform credinţelor culturale şi sociale din care fac parte, inclusiv cele aparţinând familiei în care cresc. Aceste programe sunt înregistrate în subconştientul copiilor şi, în majoritatea cazurilor, vor fi rulate automat de-a lungul întregii vieţi, pentru că devin fundalul pe care se construiesc ca persoane.În mod automat, după vârsta de 7 ani, personalitatea şi experienţele de viaţă ale individului au la bază ceea ce a crezut din ce i-au spus adulţii cu care a interacţionat, ceea ce a acceptat ca fiind adevăr despre el însuşi în perioada copilăriei mici. Limbajul cu care li se adresează parinţii şi educatorii va deveni limbajul lor interior.De exemplu, dacă li s-a zis mereu copiilor că nu sunt niciodată cuminţi sau că fac numai greşeli, indirect şi involuntar li se transmite că: “nu eşti suficient de bun”, “nu meriţi să fii iubit” ş.a.Deoarece “copiii gândesc exclusiv pe baza emoţiilor” simţite (Dispenza, 2012), aceştia vor rămâne cu programarea inconştientă că “merită să fie pedepsiţi” şi “nu merită nimic bun în viaţă”. Devenind fideli acestor credinţe false, preluate inconştient de la adulţi, ei se vor autosabota permanent, datorită rulării de gânduri autodistructive, permiţându-le adesea şi celorlalţi să-i agreseze afectiv, psihic şi chiar fizic, tocmai pentru a-şi confirma la nivel inconştient acele programe mentale, interiorizate anterior.De aceea, mai târziu, ca adulţi, vor afirma: “Aşa sunt eu!”; “Acesta este caracterul meu!”; “Aceasta este personalitatea mea!”, ceea ce este fals.Dacă percepţiile noastre primare referitoare la viaţă au fost programate prin intermediul interacţiunii / comunicării cu adulţii în timpul copilăriei, este de la sine înţeles ce rol important le revine părinţilor şi educatorilor în această ecuaţie existenţială.Părinţii nu mai sunt responsabili de zestrea genetică pe care i-o transmit copilului, ci doar de conştientizarea percepţiilor şi credinţelor pe care le transmit copilului sub formă de programe mentale, de mediul socio-cultural în care îl cresc şi-l educă pe copil, iar pericolul constă tocmai în faptul că, de cele mai multe ori, adulţii nu sunt conştienţi, minimalizează sau ignoră aceste aspecte deosebit de importante pentru sănătatea fizică şi psihică a viitorului adult.

Surse de informare:
Adrian Restian, 2010, Epigenetica, în “Practica medicală” – vol. V, nr. 4(20), Bucureşti.
Bruce Lipton, 2008, Biologia credinţei, Ed. For You, Bucureşti.
Bruce Lipton, 2011, The Biology of Perception – DVD
Joe Dispenza, Antrenează-ţi creierul, 2012, Ed. Curtea Veche, Bucuresti.

Rolul Seleniului Organic in mentinerea sanatatii

Seleniul organic are doua virtuti formidabile: este antitumoral si stimulent imunitar.

Rolul seleniului in corpul uman

In organismul uman gasim cantitati infime de seleniu, de ordinul microgramelor, adica a milioana parte dintr-un gram. Dar proverbul cu buturuga mica care rastoarna carul mare se pare ca se verifica din plin in biologie si in medicina, asa cum vom vedea in continuare.Desi in cantitati mici, seleniul este prezent in toate tesuturile corpului, avand concentratia cea mai mare in rinichi, ficat, splina si pancreas. Functia sa biologica celebra si, probabil, cea mai importanta, se refera la rolul sau de mineral antioxidant. Seleniul este un component de baza al unor enzime care protejeaza celulele de distrugerile produse de asa-numitii radicali liberi din organism, impiedicand astfel imbatranirea accelerata si imbolnavirea. Mai mult, aceasta substanta ne protejeaza si impotriva actiunii toxice a unor metale grele, cum sunt plumbul, mercurul si arseniul. Apoi, seleniul este esential in organismul nostru pentru producerea anticorpilor, adica a acelor substante, adevarate arme chimice, pe care sistemul imunitar le foloseste pentru a se apara de virusi, de bacterii, de ciuperci parazite etc. Seleniul mai intervine in sinteza coenzimei Q10, in reglarea nivelului hormonilor masculini, in buna functionare a prostatei la barbati. Are efect hepatoprotector (formand, alaturi de vitamina E si tiaminoacizi, factorul hepatic 30).Seleniul stimuleaza fertilitatea, mai ales in cazul barbatilor, deoarece creste rata spermatogenezei si imbunatateste locomotia spermatozoizilor.

Modul de administrare a seleniului organic

Seleniul organic din alimente:dintre alimentele uzuale, se pare ca sursa cea mai bogata de seleniu o formeaza algele marine, cerealele integrale (grau, orz, ovaz, secara), ciupercile, nucile (nuca braziliana contine cele mai mari cantitati de seleniu), migdalele, alunele, usturoiul, ceapa, galbenusul de ou (de la gainile furajate cu cereale bogate in seleniu).Prin procesele de rafinare a hranei (cum ar fi cele de obtinere a fainii albe, a uleiului rafinat etc.) continutul de seleniu scade cu 63%, in medie. Gatitul reduce si el continutul de seleniu, mai ales daca apa in care a fost fiarta hrana este aruncata. Ca atare, oamenii de stiinta au cautat solutii pentru suplimentarea acestui oligoelement, apeland la chimie si la sinteze.

Atentie la capsulele cu seleniu de sinteza!!! Le gasim in farmacii, cu diverse denumiri si in diverse asocieri cu vitamine si cu alte minerale de sinteza. De regula, aceste capsule contin doua substante: seleniu metionina si selenat de sodiu. Sunt substante cu toxicitate redusa, in doze mici, dar a caror absorbtie este mult mai redusa (in jur de 30%) fata de seleniul organic, produs in laboratoarele organismelor vii. Iar studii recente, efectuate pe om, indica faptul ca asimilarea seleniului de sinteza scade si mai mult in conditii de stres, in aceste situatii ajungandu-se, cu usurinta, la niveluri insuficiente de seleniu in organism. Mai mult, seleniul de sinteza, nefiind asociat cu bogatia de nutrienti din organismele vii, are efecte anticancerigene si imunostimulente mult mai reduse. Grav este ca pe multe piete se vinde un seleniu asa-zis organic, desi in realitate este vorba doar de niste saruri de sinteza asociate cu cateva vitamine, care in nici un caz nu au efectele adevaratului seleniu organic, despre care vom vorbi in continuare.

Capsulele cu extract de seleniu organic: contin de regula 50-100 micrograme de seleniu, extras din drojdie de bere, prin procedee naturale. Acest extract este mult mai eficient decat seleniul de sinteza, dar si decat drojdia de bere, care - de regula - contine cantitati mult mai mici din acest oligoelement, fata de extractul standardizat. Capsulele cu acest extract sunt si cele folosite in majoritatea studiilor, avand efectele pe care le mentionam in acest articol. Cautati, asadar, seleniul organic, dar care are scris pe eticheta clar din ce este extras, in caz contrar fiind vorba de o contrafacere. Din acest seleniu organic, copiii peste 3 ani vor lua 100 micrograme (prescurtat: mcg) pe zi, in timp ce adultii vor lua 200-300 mcg, iar femeile care alapteaza 400 mcg pe zi. Persoanele care sufera de cancer, care fumeaza sau lucreaza in mediu toxic vor lua, de asemenea, 400 mcg pe zi. La recomandarea medicului, doza maxima de seleniu organic poate ajunge si la 700 mcg, dar - cum spuneam - numai sub supraveghere de specialitate. O cura dureaza 60-90 de zile, urmata de 15-30 de zile de pauza, dupa care administrarea se poate relua.

Seleniul organic are actiune  preventiva si curative in cancer, si  reale calitati vindecatoare in urmatoarele afectiuni:

-Cancer hepatic - se administreaza zilnic 400 de micrograme de seleniu extras din drojdie de bere, in cure de 90 de zile, urmate de alte 21 de zile de pauza, dupa care administrarea se poate relua.

-Cancer mamar si ovarian - in general, in cancerele cu aceasta localizare, inclusiv in cele cu determinare hormonala, seleniul organic a demonstrat reale calitati vindecatoare. Se tin cure de 60-90 de zile, timp in care se iau cate 400-700 micrograme de seleniu organic. In paralel, se consuma alimente bogate in vitamina A si E, care potenteaza actiunea acestui oligoelement, cum ar fi uleiul presat la rece de masline si de floarea-soarelui, radacina proaspata de morcov (suc centrifugat), nucile, catina.

-Cancer la prostata - legatura dintre seleniu si aparitia cancerului de prostata este bine demonstrata de mai multe studii si experimente. Mai mult, se cunoaste ca administrarea acestui mineral (minimum 400 mcg pe zi), impreuna cu vitamina E, incetineste sau chiar stopeaza evolutia acestei forme de cancer, marind speranta de viata si prevenind metastazarea.

-Cancer de colon si de rect - se tine un tratament mai complex, in care se administreaza, pe o perioada de 2 luni, cate 400-600 mcg de seleniu organic, in asociere cu vitamine din complexul B, precum si cu alimente bogate in fibre vegetale, cum ar fi: varza cruda, radacinoasele nepreparate termic, cerealele integrale, andivele, frunzele de papadie, salata verde. Carnea si preparatele din carne sunt interzise, la fel ca si zaharul, prajelile sau cafeaua.

-Cancer la plamani - seleniul organic (400-700 mcg pe zi) se administreaza impreuna cu vitamina A si cu vitamina E. Acesti trei nutrienti, administrati impreuna, incetinesc evolutia bolii canceroase cu aceasta localizare si previn recidivele. In unele cazuri, s-a putut observa chiar intrarea in remisie a tumorilor pulmonare, cu ajutorul acestei combinatii, eficienta contra multor tipuri de tumori.

-Leucemie - se ia seleniu organic, cate 400 mcg pe zi, in cure de 90 de zile, urmate de alte 30 de zile de pauza, dupa care administrarea se reia. In paralel, se urmeaza un regim alimentar cu alimente foarte bogate in clorofila, cum ar fi algele verzi-albastre (chlorella, AFA), salata, spanacul, urzica, zarzavaturile, papadia, anghinarea, usturoiul si ceapa verde, leurda, untisorul.

-Infertilitate la barbati - exista studii care arata ca seleniul organic stimuleaza capacitatea de procreare in cazul barbatilor. Mai exact, acest oligoelement creste concentratia de spermatozoizi din sperma si imbunatateste motilitatea acestora. " * Insuficienta cardiaca, infarct - in tarile sau regiunile unde se inregistreaza cele mai ridicate rate de mortalitate din lume datorata bolilor cardiace, s-a constatat si o concentratie scazuta de seleniu in sangele locuitorilor. In schimb, prin administrarea seleniului, afectiunile cardiovasculare se amelioreaza simtitor, crescand speranta de viata.

-Tiroidita autoimuna, hipertiroidie, noduli tiroidieni - seleniul este o componenta a enzimelor care asigura echilibrul la nivelul glandei tiroide. Mai merita mentionat ca problemele legate de deficienta de iod sunt mult amplificate de lipsa de seleniu si vitamina A. Nu in ultimul rand, s-a observat ca suplimentarea cu seleniu este un instrument util, alaturi de tratamentul clasic, in hipertiroidii.

-Depresie si anxietate la varstnici - cercetatorii finlandezi au realizat un studiu pe pacienti varstnici carora li s-au administrat doze mari (300-500 mcg pe zi) de seleniu si vitamina E, timp de un an. Dupa doar 60 de zile, oamenii de stiinta au observat o imbunatatire semnificativa a starii emotionale si mentale a pacientilor care anterior prezentau oboseala, depresie, anxietate.

-Artrita reumatoida - un studiu recent realizat de medicii din Japonia arata ca seleniul si vitamina E amplifica efectele tratamentelor cu antiinflamatoare articulare asupra pacientilor cu artrita. Mai mult, un studiu danez arata ca artrita si poliartrita reumatoida se instaleaza cu predilectie la persoanele care au un nivel redus al seleniului in organism.

-Distrofia musculara - cercetari realizate in toate tarile peninsulei scandinave au aratat ca exista o corelatie intre nivelul scazut de seleniu din sange si aparitia distrofiilor musculare. In schimb, pacientii care sunt tratati cu suplimente de seleniu organic (400-500 mcg pe zi) au prezentat o ameliorare considerabila, dupa un an, a acestei afectiuni.

-Hepatita la alcoolici - studii facute in Rusia au aratat ca un nivel ridicat de seleniu in organism reduce considerabil ravagiile produse de alcool. Impreuna cu vitamina E, acest oligoelement protejeaza in mod special ficatul de actiunea nociva a alcoolului ingerat. Din pacate, alcoolicii au adesea si un nivel scazut de seleniu in organism, precum si de alte elemente antioxidante (zinc, vitamine din complexul B si vitamina E, in special), de aceea ei sunt mult mai susceptibili la aparitia hepatitei. Se poate interveni insa prin administrarea seleniului organic (400 mgc pe zi), extras din drojdia de bere, care este bogata si in ceilalti antioxidanti amintiti.

-Hepatita virala B si C - un studiu al universitatii de medicina din Taiwan, facut pe mai mult de sapte mii de persoane, a aratat ca un nivel ridicat al seleniului in organism incetineste evolutia hepatitei si reduce rata cancerului hepatic, dar si a altor complicatii ale acestei boli. Se administreaza cate 300-400 mcg de seleniu organic, zilnic, in cure de 90 de zile, urmate de alte 30-60 de zile de pauza.

-Adjuvant in intoxicatia cu mercur - seleniul organic protejeaza organismul impotriva unora dintre efectele toxice ale mercurului, arsenicului si cuprului. Acest subiect este de maxim interes in cazul celor care folosesc frecvent produse cosmetice si coloranti care contin mercur, al celor care consuma soiuri de peste, cum ar fi tonul si pestele-sabie, care adesea sunt contaminate cu mercur. Cuprul apare in organismul nostru prin conductele de apa, prin vasele de gatit si prin vopseluri, la fel ca si arsenicul.

-Adjuvant in radioterapie - suplimentarea cu seleniu reduce gravitatea efectelor secundare ale terapiei prin iradiere, pentru cancerul din zona capului si gatului. Pacientii care au luat 300-400 mcg seleniu zilnic au prezentat o salivatie mai redusa, o imbunatatire a respiratiei, o scadere a intensitatii senzatiei de voma, de inapetenta, a durerilor de cap etc.

-Stimuleaza imunitatea - daca suntem foarte sensibili la raceli si gripe, daca avem infectii recidivante sau suferim de o boala infectioasa cronica, este bine sa consumam 300-400 de micrograme de seleniu zilnic. In asociere cu vitamina E, mai ales, pe care o gasim in catina, in uleiul virgin de masline sau in nuci, seleniul organic activeaza si stimuleaza productia de celule ale sistemului imunitar. Mai mult, stimuleaza productia de anticorpi specifici, care ne ajuta sa luptam cu virozele si cu gripele. Atunci cand vremea se raceste brusc, la venirea primaverii, precum si la toate schimbarile de anotimp, cand suntem foarte susceptibili la raceli si infectii, este bine sa facem o cura de 30 de zile cu seleniu 100% natural, extras din drojdie bere.

Precautii - in doze de peste 2400 mcg pe zi, seleniul poate deveni toxic pentru oameni. Simptomele de intoxicatie includ un miros ca de usturoi al respiratiei (fara ca leguma in cauza sa fi fost consumata), al urinei si al transpiratiei, tulburari gastrointestinale, iar in cazurile extreme, caderea parului, leziuni nervoase grave. Studiile facute pe persoanele intoxicate cu seleniu de sinteza (provenit de la ingrasamintele chimice cu seleniu) sugereaza ca niveluri extrem de ridicate ale acestui element la femeile insarcinate pot cauza defecte din nastere.

Nu luati suplimente alimentare fara a consulta medicul de familie sau specialistul in nutritie!!!