Ce termen de garanţie au organele noastre?



Neuroplasticitatea este proprietatea, pe care o are creierul, de a se regenera; creierul nu imbatraneste daca este folosit! Creierul are nevoie de aer curat, miscare, hrana adecvata si, mai ales, activitate intelectuala intensa. In aceste conditii, creierul nu numai ca nu imbatraneste dar se si regenereaza! Cei mai straluciti oameni, marii savanti, creatorii de arta, etc au sfarsit “cu capul pe umeri” !In ciuda cercetarilor, modul in care functioneaza creierul nu este, pe deplin, cunoscut. Se cunoaste ca fiecare zona a creierului are anumite functii, responsabilitati… La creierele afectate de accidente grave, care le-a deranjat zone din ele, s-a observant, postmortem, ca functiile zonelor afectate au fost preluate de zonele invecinate, care s-au dezvoltat foarte mult….Din pacate, aceste cercetari sunt recente si  nu sunt foarte cunoscute; in limba romana este un blog care vorbeste de neuroplasticitate…In revista “Viata si sanatate” editata de AZS sunt prezentate unele conferinte din acest domeniu…O familie cubanezo-braziliana, DULAC, a prezentat o serie de conferinte, vara trecuta…
Toate femeile vorbesc despre implacabilul ceas biologic ale carui secunde trec pe nesimtite si cu efecte devastatoare asupra corpului, dar putina lume ia in considerare si faptul ca si barbatii au propria lor clepsidra. De exemplu, doctorii francezi au stabilit ca sperma incepe sa isi piarda din calitati la barbatii trecuti de 35 de ani, motiv pentru care o treime dintre sarcinile la care contribuie acestia in urmatorii zece ani sfarsesc prin avort spontan.
Cotidianul britanic Daily Mail a consultat o serie de specialisti in domeniul sanatatii care au stabilit care este varsta medie la care organele si simturile noastre incep sa dea semne serioase de imbatranire.

La 20 de ani - CREIERUL si PLAMANII

Potrivit celor mai recente cercetari, pe masura ce inaintam in varsta numarul de celule nervoase din creier scade. Pornim in viata cu circa 100 de miliarde de neuroni si, incepand de la 20 de ani, avem din ce in ce mai putini.
In jurul varstei de 40 de ani ajungem sa pierdem in medie cam 10.000 de neuroni pe zi, fapt ce ne afecteaza memoria, capacitatea de coordonare si functionarea creierului.
De fapt, cel mai mare impact asupra noastra il are deteriorarea conexiunilor dintre celulele nervoase ale creierului, asa numitele sinapse, sustine doctorul Wojtek Rakowicz, neurolog la "Imperial College Healthcare NHS Trust" din Londra.
Si capacitatea pulmonara incepe sa descreasca treptat dupa 20 de ani.
Studii recente arata ca foarte multe persoane au probleme de respiratie pana sa atinga 40 de ani, in special din cauza faptului ca muschii intercostali si cavitatea toracica incep sa se rigidizeze.
Din acest motiv este tot mai dificil ca aerul din plamani sa fie expirat in totalitate. Asa se face ca la 70 de ani o persoana are jumatate din capacitatea respiratorie a unui adult de 30.

La 25 de ani - PIELEA

Pielea incepe sa imbatraneasca in jurul varstei de 25 de ani. Dupa spusele doctorului Andrew Wright, consultant dermatologic pentru trustul Bradford NHS, pe masura ce imbatranim productia de colagen, proteina care functioneaza ca o schela pentru piele, si de elastina, substanta care permite pielii sa isi revina la forma initiala, incetineste, pielea devenind mai putin elastica.
Asa apar ridurile iar pielea se subtiaza si devine usor transparenta. Poate parea neverosimil, deoarece primele semne nu sunt foarte vizibile pana in jurul varstei de 35 de ani, asta in cazul in care nu fumam sau nu ne expunem excesiv la soare.

La 30 de ani - PARUL si MUSCHII

Parul este produs in mici pungute situate chiar sub suprafata pielii, numite folicule.Un fir de par creste in mod normal din fiecare folicul timp de aproximativ trei ani, apoi cade si un nou fir de par creste in locul sau.
La barbati, schimbarile ce apar in nivelul de testosteron incepand de la 30 de ani afecteaza acest ciclu, foliculele de par incepand sa se miscsoreze. Fiecare nou fir de par este mai subtire decat cel precedent. Eventual, tot ce ramane este un folicul mult mai mic si un rest de par care nu creste mai sus de suprafata pielii.
Celor mai multi dintre noi primele fire de par alb le apar pana la varsta de 35 de ani. Cand suntem tineri, parul nostru este colorat de pigmentii produsi de celulele numite melanocite. Pe masura ce imbatranim, melanocitele devin mai putin active, asadar produc mai putin pigment, culoarea se dilueaza si cresc fire de par alb.
Si muschii incep sa "oboseasca" pe la 30 de ani, dar depinde foarte mult de exerctiile fizice pe care obisnuim sa le facem si de mostenirea noastra genetica.
Muschii sunt intr-un continuu proces de slabire si refacere, care este bine echilibrat la tinerii adulti. Dupa 30 de ani, capacitatea de refacere incepe sa scada, explica profesorul Robert Moots.
Studiile arata ca la 40 de ani, adultii incep sa piarda intre 0,5 si 2 la suta din muschi in fiecare an. Exercitiile fizice periodice pot insa suplimenta masa noastra musculara.

La 35 de ani - SANII, OASELE si FERTILITATEA

In jurul varstei de 35 de ani, sanii femeilor incep sa isi piarda elasticitatea, sa isi reduca dimensiunile si consistenta. Dar acestia incep sa se lase abia in jurul varstei de 40 de ani, tot atunci areola mamara incepand sa se micsoreze considerabil.
Desi riscul de cancer mamar creste odata cu varsta, nu s-a stabilit inca o legatura clara intre declansarea acestuia si schimbarile fizice care se produc in glanda mamara odata cu trecerea timpului.
In ceea ce priveste sistemul osos, in primii 20 de ani de viata, densitatea oaselor este in continua crestere, aceasta incepand sa scada de la 35 de ani, ca parte a procesului natural de imbatranire. In timp ce refacerea tesutului osos la copii este rapid, in medie fiind cam de doi ani, la adulti, aceasta poate dura chiar si 10 ani.
Pe de alta parte, micsorarea in marime si densitate a oaselor conduce si la scaderea in inaltime. Oasele spatelui se chircesc sau sunt faramitate intre vertebre. Pierdem cam 5 cm in inaltime pana la varsta de 80 de ani.
Varsta de 35 de ani este si cea de la care incep sa apara problemele legate de fertilitate atat la femei cat si la barbati. Cantitatea si calitatea ovulelor incep sa descreasca, mediul creat in pantecul femeii devin mai ostil spermei.
Fertilitatea masculina incepe, de asemenea, sa scada. Barbatii care asteapta pana in jurul varstei de 40 de ani pentru a intemeia o familie risca sa produca partenerei lor o pierdere de sarcina, datorata calitatii mai slabe a spermei.

La 40 de ani - OCHII, INIMA si DINTII

Foarte multe persoane incep sa simta nevoia de a purta ochelari in momentul in care depasesc pragul de 40 de ani. Acestia se plang mai ales ca nu vad bine obiectele situate in apropiere. Explicatia consta in faptul ca pe masura ce imbatranim abilitatea ochiului de a se focaliza scade, din cauza deteriorarii muschilor oculari.
Si capacitatea inimii de a pompa sange in organism scade pe masura ce imbatranim. Acestui fapt i se mai adauga si scaderea elasticitatii vaselor de sange sau ingustarea arterelor de catre depozitele de grasime formate pe peretii acestora, depozite generate de proastele obiceiuri alimentare care presupun consumuri mari de grasimi saturate.
Uneori debitul de sange care alimenteaza inima este atat de redus incat conduce la dureroasele angine pectorale. Statisticile arata ca barbatii peste 45 si femeile peste 55 de ani prezinta un risc crescut de atac de cord.
Si dintii incep sa aiba probleme serioase la aceasta varsta, asta in cazul in care au fost bine ingrijiti pana acum. Pe masura ce imbatranim, glandele salivare produc mai putina saliva care contribuie in mare masura la elimina bacteriilor, ceea ce face ca dintii si gingiile sa devina mai vulnerabili. In plus, pe masura ce inaintam in varsta se produce retragerea gingiilor din jurul dintilor, motiv pentru care acestia sunt mai expusi cariilor.
La 50 de ani - RINICHII
Imbatranirea rinichilor incepe prin scaderea numarului de nefroni, unul dintre primele efecte vizibile fiind incapacitatea de a opri producerea de urina in timpul noptii, si implicit mersul la toaleta tot mai des.

La 55 de ani - STOMACUL si AUZUL

Intr-un stomac sanatos, bacteriile care ajuta la digestie si cele care ne creeaza probleme se mentin in echilibru. Dupa ce implinim 55 de ani, nivelul bacteriilor "bune" scade semnificativ, mai ales in intestinul gros, spune Tom MacDonald, profesor de imunologie in Londra.
Acesta este motivul pentru care incepem sa suferim de o digestie proasta iar riscul de a ne trezi cu tot felul de complicatii digestive incepe sa creasca.
Pe de alta parte,tot in jurul varstei de 55 de ani incepem sa auzim din ce in ce mai slab si asta cauza pierderii de celule senzoriale aflate in urechea interna, cele care receptioneaza vibratiile sonore si le transmit mai departe la creier.

La 60 de ani - GUSTUL si MIROSUL

Ne incepem viata cu aproximativ 10.000 de papile gustative imprastiate pe suprafata limbii, dar numarul acestora se injumatateste pe parcursul vietii.
Cercetarile efectuate arata ca dupa ce ajungem la varsta de 60 de ani, gustul si mirosul incep sa slabeasca, partial ca rezultat al procesului normal de imbatranire, pierderea putand fi accelerata uneori din cauza altor boli, cum ar fi infectiile polipilor din cavitatile nazale sau ale sinusurilor. Bineinteles ca fumatul contribuie semnificativ la pierderea acestor doua simturi importante la varste mult mai scazute.

La 65 - VEZICA URINARA si VOCEA

Slabirea vezicii urinare incepe, in medie, la 65 de ani. Primele semne ca acest organ incepe sa imbatraneasca sunt contractiile bruste care apar chiar si atunci cand vezica nu este plina.
Femeile sunt mai vulnerabile decat barbatii, din cauza ca, dupa menopauza, nivelul scazut de estrogen conduce la subtierea si slabirea uretrei. Capacitatea vezicii urinare a unui sexagenar este cam la jumatatea celei a unei persoane tinere.
Si vocea noastra da semne de slabiciune in jurul acestei varste. Ea devine mai silentioasa si mai ragusita pe masura ce imbatranim. Tesuturile laringelui slabesc, afectand in acest fel tonalitatea, puterea si calitatea sunetelor pe care le emitem. De obicei, vocea femeilor devine mai aspra si mai joasa, in timp ce a barbatilor ajunge sa fie mai subtire si mai inalta decat cea cu care erau obisnuiti.

La 70 de ani - FICATUL

Este singurul organ care pare sa sfideze imbatranirea trupului, bineinteles in cazurile fericite in care l-am tratat "cu respect" pe parcursul vietii, adica fara sa abuzam de alcool sau alimente grase.
"Celulele sale au o extraordinara capacitate de a se regenera", explica David Lloyd, chirurg la "Leicester Royal Infirmary". El spune ca un ficat din care se extrage o bucata pentru efectuarea unui transplant se reface complet in 3 luni, ajungand la dimensiunea initiala.
Au existat cazuri in care ficatul unui donator de 70 de ani care a dus o viata sanatoasa, fara sa consume alcool, medicamente in exces si fara sa fi suferit infectii majore, a putut fi transplantat cu succes si fara riscuri unui pacient de numai 20 de ani.


Sursa



Schimbarea credintelor despre schimbare



O credinta periculoasa in cultura noastra este aceea ca nu ne putem schimba. Cu totii am auzit despre declaratii care practic ne iau puterea personala de care dispunem cu totii fara sa ne dam seama: “E nervos si nu poate sa schimbe acest lucru” sau “Intotdeauna voi fi anxios, asa m-am nascut”. Cu siguranta ca avem predispozitii genetice, insa creierele indivizilor, atat tineri cat si batrani, se pot schimba in moduri uimitoare.
Neuroplasticitatea, reprezinta o modalitate pretentioasa de a spune ca, creierul nostru se poate schimba. Nu suntem victime ale neuronilor sau ale genelor. Suntem creatori puternici ai starilor noastre mentale. Credinta gresita ca suntem “sculptati in stanca”, poate opri oamenii de la a incerca sa se schimbe si sa isi asume propria responsabilitate. In acelasi fel in care teoria germenilor a modificat felul in care privim sanatatea si igiena, cred ca imprastierea cunoasterii despre abilitatea creierului nostru de a se schimba, poate modifica in totalitate modul in care cultura priveste emotiile, atitudinile si valorile.
Creierele noastre se pot schimba  
Creierele noastre sunt facute din miliarde de neuroni conectati unii cu ceilalti, formand cai de transmitere a informatiilor. Invatam lucruri prin formarea unor conexiuni neuronale ca raspuns la asocierile din experientele noastre de zi cu zi. In experienta de a invata cum sa conducem o masina, experimentam conexiunea dintre lumina rosie a semaforului si apasarea pedalei de frana. In acest fel, formam o cale neuronala pentru aceasta asociere. De fiecare data cand franam la lumina rosie a semaforului, intarim aceasta conexiune neuronala. Dupa cum se spune “neuronii care transmit informatia impreuna sunt conectati intre ei”. Cu cat practicam mai mult un lucru, cu atat intarim acea conexiune iar abilitatea respectiva ne vine mai laindemana. Raspunsurile noastre comportamentale pot deveni aproape automate.
Creierele noastre pot, de asemenea, sa slabeasca caile neuronale vechi pentru a opri sau a dezvata anumite asocieri. De exemplu, dupa ce te muti intr-o casa noua, inveti drumul catre noul loc si incepi sa nu mai practici vechea cale. Insa, in primele saptamani dupa mutare, nu v-ati trezit niciodata conducand gresit catre vechea locuinta? Din fericire, nemaimergand pe vechea directie si practicand noul drum catre casa, va intariti o noua cale neuronala, in timp ce vechea cale neuronala se slabeste. Este extraordinar ca se pot schimba creierele noastre, pentru ca daca nu, am conduce in continuare, si acum, catre casa copilariei.
In mod similar aptitudinilor fizice precum condusul, creierul formeaza cai neuronale cand invatam si practicam aptitudinile emotionale. Raspunsurile voastre emotionale la experientele din viata voastra sunt rezultatul unor cai neuronale bine cunoscute ce s-au dezvoltat pe parcursul intregii vieti de pana acum. In vreme ce genele ne influenteaza temperamentul, cercetarile au demonstrat ca mediul si mintea noastra pot modifica fizic creierele noastre si, in consecinta, si raspunsurile emotionale. Asta inseamna ca emotiile pe care ni le dorim mai mult in viata noastra, precum fericirea, rabdarea, toleranta, compasiunea si bunatatea pot fi practicate si invatate ca abilitati. Alte emotii precum anxietatea, stresul, frica sau furia pot fi excluse din viata noastra.
Folosindu-ne tot de lait-motivul sofatului, haideti sa vorbim despre o asociere emotionala: traficul si furia. Atunci cand suntem blocati in trafic, un raspuns automat poate fi furia sau frustrarea. Insa, atunci cand ne simtim furiosi de fiecare data cand suntem in trafic, intarim acea cale neuronala si cimentam acel raspuns emotional. Atunci cand nu putem face nimic in acel moment, decat sa acceptam traficul asa cum este, nu ar fi extraordinar sa simtim niste emotii pozitive in loc? Putem sa observam emotiile negative pe care le simtim si sa incercam sa practicam un raspuns emotional diferit. Putem sa incepem sa legam traficul de nemiscare si pace. Acest lucru ar putea fi dificil la inceput pentru ca dorim sa renuntam la acea cale neuronala foarte bine dezvoltata ce declansa furia, insa inhiband aceasta cale, ajutam la desfacerea acestor conexiuni si intarim un raspuns diferit. Pe masura ce practicam un raspuns plin de pace, ne intarim o noua cale neuronala si devine mult mai usor sa alegi.
Folosind neuroimagistica, cercetatorii au demonstrat succese semnificative in reducerea anxietatii, depresiei, fobiei si stresului, prin intermediul terapiilor cognitiv comportamentale sau a psihoterapiei interpersonale. Invatand diferite strategii de a recunoaste gandurile si emotiile negative si practicand raspunsuri alternative in timp, caile neuronale din creier se modifica in mod fizic. Stiinta nu a recunoscut decat recent valoarea investirii in cercetarea comportamentelor ce promoveaza bunastarea, inclusiv compasiunea si fericirea. Prin compararea creierelor expertilor si novicilor in meditatia compasiunii, neurocercetatorii au ilustrat modificarile din regiunile creierului, responsabile pentru empatie, in timpul si dupa meditatie. Cercatatorii abia incep sa examineze efectele antrenarii novicilor in atitudini ce cresc doza de compasiune exprimata. In timp ce interventiile au demonstrat efecte pozitive asupra starilor emotionale si a comportamentelor pro-sociale, dorim sa determinam in viitor modificarile in structura si functiile creierului in cazul novicilor ce pornesc pe calea antrenamentului contemplativ si emotional.

Sursa




http://harmonygroup.ro/neuroplasticitatea-schimbarea-credintelor-despre-schimbar/