Sarea folosită în terapie

 În terapeutica naturistă, sarea de bucătărie îşi găseşte locul şi azi, ca produs natural cu puteri tămăduitoare .În vremurile vechi, atunci când obişnuitul produs de azi era o raritate, această sare era folosită ca medicament. Însă, cum de la uz la abuz nu este decât un pas, astăzi, clorura de sodiu alimentară a devenit mai degrabă o otravă decât un leac. Însă, administrată cu cumpătare intern şi folosită judicios în curele externe, sarea de bucătărie mai poate dezvălui, chiar şi în timpurile noastre, importante calităţi terapeutice.

Sarea în administrare internă

  Administrarea în scopuri terapeutice a sării are o mulţime de contraindicaţii. Sarea nu trebuie administrată persoanelor care:
  - consumă în mod regulat sare sau alimente cu sare,
  - suferă de anumite afecţiuni cu recomandare de regim hiposodat sau desodat (hipertensiune arterială,  ateroscleroză, boli renale, edeme, ascite, flebite cronice, obezitate, tuberculoză, epilepsie, tumori maligne, transpiraţii excesive anormale - mai ales ale mâinilor sau ale picioarelor, flegmoane, gangrenă, furuncule, seboree, reumatism, boli pulmonare inflamatorii, gastrite cronice, colite, migrene, nevralgii),
  - nu depun efort fizic şi nu sunt supuse stresului termic.
  Mărirea cantităţii de clorură de sodiu este justificată, în caz de:
  - insuficienţă corticosuprarenală (boala lui Addison),
  - astenie intensă cu deshidratare,
  - carenţă de proteine (hipoproteinism cu exces de glucide),
  - hipovitaminoze (carenţe în vitamine) severe ,
  - diaree şi vărsături intense,
  - arsuri ale pielii,
  - transpiraţii intense pricinuite de efort, de caniculă sau de locurile de muncă supraîncălzite (prin fiecare litru de transpiraţie organismul pierde 1 g de clorură de sodiu),
  - urgenţe şi operaţii medicale (tratamentul este intravenos şi intră în competenţa exclusivă a medicilor curanţi).
  În toate aceste cazuri, administrarea de sare se face treptat, urmărindu-se reacţia organismului. Nu se va depăşii niciodată cantitatea de 10 g sare pe zi.

  •  Administrarea apei sărate

  În cazurile acute cu pierdere de sare (transpiraţii intense, diaree, vărsături) se recomandă consumul de apă uşor sărată (1-2 linguriţe de sare la un litru de apă).
  În cantitate mică, apa la care se adaugă puţină sare, combate meteorismul şi stimulează pofta de mâncare.
  Soluţiile saline călduţe cu concentraţia de 1% se folosesc ca emetice (vomitive).

Sarea aplicată extern

  Sarea încălzită, introdusă într-un săculeţ şi aplicată extern pe zonele afectate, calmează în mod natural inflamaţiile si durerea. Deşi prezintă proprietăţi dezinfectante, sarea nu se aplică niciodată pe plăgi sau arsuri, deoarece provoacă iritaţie locală, făcând, din acest motiv, mai mult rău decât bine.

Apa sărată în curele externe

  Apa sărată are numeroase indicaţii curative. Ea poate fi folosită pentru băi generale sau locale, în gargarisme sau ca clisme.
  • Curele în lacurile sărate (Sovata, Băile Govora, Slănic, Lacul Amara, Ocna Sibiu,  Ocna Şugatag, Ocna Dej, Băile Turda, Cojocna, etc.) sunt indicate în afecţiuni ale articulaţiilor şi ale tendoanelor (reumatism, spondiloză, artroză, tendinioză, afecţiuni posttraumatice) precum şi în boli ginecologice.
  • Băile locale cu apă sărată dau rezultate în cazul afecţiunilor articulare. În cazul unor băi calde sărate de picioare, mai ales dacă la acestea s-au folosit şi plante medicinale, organismul se fortifică, mai ales în sezonul rece, prevenindu-se sau ameliorându-se afecţiuni ca: răceala, gripa sau guturaiul.
  • Sarea, dizolvată în apă, folosită în gargarisme, curăţă si dezinfectează cavitatea bucală,  faringele şi amigdalele, iar trasă pe nas vindecă sinuzita.
  • Clismele cu apă sărată, repetate periodic, prezintă proprietăţi antiparazitare, fiind eficiente mai ales în oxiuroză.

Aerul sărat ca factor terapeutic

  În anumite zone, aerul este încărcat cu vapori de apă ce conţin clorură de sodiu sau cu ioni de natriu şi de clor. În mod natural, asemenea medii, pot fi întâlnite pe litoral şi în ocne (saline).
  Aerul salin exercită efecte favorabile asupra aparatului respirator. Acest lucru se datorează mai multor motive, ca:
  - lipsei alergenilor,
  - concentraţiei mici de microbi,
  - pH-ului acid al aerului,
  - existenţei unui microclimat relativ constant,
  - prezenţei cloruri de sodiu (NaCl) sub forma unor particule mici, cu acţiune asupra alveolelor pulmonare.
  Curele litorale şi cele de ocnă (speleoterapia) care valorifică aerosolii, se indică în:astm bronşic, bronşită, emfizem pulmonar, rinită cronică, sinuzită cronică, infecţii respiratorii repetate, hipotiroidie.
  Curele cu aer salin sunt contraindicate sau trebuiesc limitate, în boli ca: hipertiroidie, tuberculoză pulmonară, epilepsie, hipertensiune gravă, infarct recent, angina pectorală cu crize frecvente, cancer pulmonar, micoze pulmonare, claustrofobie - pentru speleoterapie.
  La noi în ţară, speleoterapia se poate efectua la: Praid, Turda, Târgu Ocna, Slănic Prahova, Ocna Sibiului.

Sursa:http://www.bioterapi.ro/terapii/index_terapii_tratamente_naturiste_sarea_in_tratamentele_naturale.html

Hidratarea adecvată a organismului (cum bem?)

 

Asigurarea necesarului de apă, dacă se  face hazardant, organismul poate resimţii şocuri, uneori puternice. De exemplu, dacă omul pierde 10% din cantitatea de apă din corpul său, într-un interval relativ scurt de timp (caniculă, transpiraţie excesivă, diaree) se întrerupe formarea urinei. O rehidratare întârziată, nu reface întotdeauna şi imediat buna funcţionare a rinichilor. Literatura de specialitate consemnează cazuri grave şi în celălalt sens. Ingerarea unei cantităţi mari de lichide într-un interval scurt de timp, poate produce şocuri renale sau circulatorii, care pot pune, uneori, viaţa în pericol.
  Este indicat să se bea un pahar de apă sau de ceai, din două în două ore, fără grabă, cu înghiţituri mici. Acest procedeu, aplicat câteva săptămâni, trezeşte în omul modern un instinct pierdut, ori denaturat, şi anume setea naturală. Satisfacerea acestei necesităţi biologice rezolvă de la sine dezordinile apărute în bilanţul hidric .Din punct de vedere biologic, setea nu poate fi asociată cu vreo poftă. Nu ne este sete de ceva anume ci ne este pur şi simplu sete. Setea este inodoră şi insipidă ca şi apa.
  Atunci când corpul pierde multă apă, hidratarea trebuie să fie mai intensă, dar este indicat să se realizeze treptat şi uniform. În cazurile grave de deshidratare, este necesar să se recurgă la refacerea bilanţului hidric şi al celui mineral pe cale intarvenoasă, în unităţi spitaliceşti.Cercetările efectuate pe militarii aflaţi în condiţii extreme (caniculă, marş forţat) au arătat că ei se refac mult mai bine şi mai repede atunci când beau apă uşor sărată. Deşi pare paradoxal, acest lucru este pe deplin justificat prin faptul că o transpiraţie intensă conduce la mari pierderi de sodiu. La omul sănătos, care depune un efort fizic susţinut sau care este supus unei călduri excesive (în alte cazuri sarea de bucătărie este dăunătoare), apa la care se pune puţină sare (1-2 linguriţe la un litru), reechilibrează eficient organismul.
  Nu este sănătos să se consume lichide înaintea meselor, în timpul acestora sau imediat după ele, căci are loc o diluţie a sucului gastric cu consecinţe nefavorabile asupra digestiei şi metabolismului. Folosirea "metodei" de slăbit care constă din consumul de apă în timpul mesei, în scopul umplerii stomacului cu alimente saturate în lichidele îmbibate în acestea, crescându-le astfel volumul şi conferind senzaţia de saţietate, este complet nesănătoasă, întoarsă împotriva biochimiei gastrice.
  Un obicei greşit, din păcate destul de frecvent întâlnit, este acela de a consuma lichide reci în scopul cheltuirii surplusului de calorii (organismul consumă energie pentru a readuce corpul la temperatura normală, după ce acesta a fost răcit prin ingerarea de lichide reci). Această practică aduce mai multe deservicii decât beneficii. Lichidele reci (inclusiv îngheţata) produc mucus la nivel gastric, pulmonar, rino-faringian. Ele, de asemenea, scad rata metabolică, slăbesc imunitatea şi au efect vasoconstrictiv. Lichidele şi alimentele reci nu sunt indicate nici pe vreme caldă, iar efectul răcoritor al acestora este discutabil. Se cunoaşte faptul că în ţările cu climat călduros, în mod tradiţional se consumă lichide fierbinţi. Ele ajută mai bine la adaptarea la temperaturi înalte şi favorizează transpiraţia, fenomen ce răceşte în mod natural organismul şi care consumă, în mod natural, multă energie (arde calorii).

Sursa:www.bioterapi.ro

 

Surse de apă (ce bem?)

Corpul omului conţine mai bine de 70% apă, motiv suficient  pentru a susţine că  suntem mai degrabă ceea ce bem decât ceea ce mâncăm.După cum se ştie, nu toate lichidele sunt sănătoase pentru om. Apa ca solvent universal, dizolvă nenumărate substanţe care pot ajunge, odată cu lichidele ingerate, în corp. Dintre aceşti compuşi, unii sunt benefici organismului, în timp ce alţii se pot dovedi dăunători. De aceea, contează foarte mult ceea ce bem.Sursele cele mai sănătoase de apă sunt cele subterane (fântâni, izvoare), dacă, bine înţeles, ele nu provin din zone poluate. Apa subterană poluată este cu mult mai periculoasă decât apa din reţelele publice urbane (vezi boala albastră). Subliniem faptul că "încărcătura" benefică acestor surse scade treptat după ajungerea lor "la lumină". De aceea, pe cât posibil, este bine să profităm de apele subterane la faţa locului, măcar pentru câteva zile, mai ales dacă este vorba de apele minerale curative.Apa potabilă din reţelele publice trebuie să îndeplinească anumite bareme (să fie limpede, să nu conţină germeni patogeni sau substanţe toxice, etc.) pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei.  Din acest motiv, ea este filtrată şi tratată cu diverşi compuşi. Deşi apa "de robinet" este sigură (nu produce boli infecţioase şi nu este, cel puţin în mod direct, toxică), din cauza tratamentelor la care a fost supusă, îşi pierde proprietăţile naturale. Există numeroase metode şi instalaţii de corectare a însuşirilor apei urbane, mai mult sau mai puţin eficiente. Cel mai simplu este ca apa potabilă "de reţea" să fie înlocuită cu apa minerală plată sau să se utilizeze sub formă de infuzie, decoct, sau, mai bine, ca macerat la cald pe baia de apă, cu sau fără plante medicinale O foarte bună alternativă de hidratare o reprezintă ceaiurile alimentare.Nu numai lichidele propriu-zise reprezintă o sursă optimă de hidratare. O bună parte din necesarul de apă se poate obţine din fructe şi din legume. Aceste vegetale deosebit de sănătoase, în stare proaspătă, conţin între 85% şi 95% apă. Consumate ca atare sau sub formă de suc, vegetalele pot aduce un aport important de apă, dar şi de alţi compuşi ca: vitamine, minerale, enzime şi glucide sănătoase. Nici un suc care nu se consumă imediat după stoarcerea organelor vegetale proaspete, nu este un lichid natural, deoarece se oxidează repede şi îşi pierde, într-un timp foarte scurt, enzimele. Procesele de oxidare şi de alterare pot fi stopate doar recurgându-se la substanţe chimice de sinteză, multe dintre ele periculoase pentru organism. O metodă de păstrare a sucurilor de fructe,  constă în transformarea acestora în siropuri, dar şi aşa se pierd  elemente preţioase.În ceea ce priveşte alte surse de lichide (băuturi răcoritoare industriale, băuturi alcoolice, cafea, etc.) omul care urmăreşte să fie sănătos, trebuie să dea dovadă de cumpătare.

Sursa:www.bioterapi.ro

Necesarul de apă (cât bem?)

  O anumită parte din apa din corp provine din transformările chimice care se petrec în organism, pe baza altor compuşi (glucide, proteine, lipide, etc.). Această sursă secundară de lichide, poate asigura cel mult 20%  din necesarul de apă de care corpul are nevoie. O altă parte de apă pătrunde în organism odată cu alimentele (majoritatea alimentelor conţin apă). Apa din alimente poate asigura aproximativ 30% din necesarul  de lichide. Pentru a acoperi toate trebuinţele hidrice ale organismului, este necesar să-i asigurăm acestuia, mai bine de jumătate din necesar, direct din lichidele pe care le consumăm.Necesarul total de apă variază în funcţie de climă, condiţia fizică, efort, particularităţile individuale, fiind cuprins între 2,5 şi 6,5 litri. Mai mult de 50% din acest volum, trebuie asigurat din lichide pe care le consumăm. În cazul oricărei persoane (excluzând copii foarte mici şi bolnavii care suferă de anumite afecţiuni), un aport de lichide de sub 1,5 litrii zilnic, este insuficient. Din acest motiv, majoritatea nutriţioniştilor şi a medicilor recomandă consumul a cel puţin 2 litrii de apă zilnic.Carenţa hidrică exogenă conduce întotdeauna, după cum este firesc, la deshidratare. De multe ori însă, prin creşterea volumului apei interstiţiale ca o consecinţă a permeabilităţii excesive a vaselor capilare, deshidratarea este mascată de apariţia edemului. Persoanele aflate în această situaţie îşi creează de cele mai multe ori un adevărat cerc vicios. Deşi apa le lipseşte, ele nu mai consumă lichide pentru că acestea se reţin în organism. Prin revenirea la un regim hidric adecvat, această problemă se rezolvă de la sine, de cele mai multe ori. Se cere însă, multă răbdare căci reechilibrarea bilanţului hidric se realizează încet şi treptat.Ca şi în cazul hranei, instinctul omului de a bea apă s-a diminuat considerabil, simţul setei fiind înlocuit cu plăcerea sau neplăcerea de a bea diverse lichide (nu este natural să fim pofticioşi sau capricioşi în faţa setei, căci instinctual, ar trebui să acoperim o necesitate a organismului). Din acest motiv, omul este nevoit de multe ori să apeleze la voinţă în scopul propriei hidratări optime. Însă, după un anumit timp, o hidratare corectă dirijată de voinţă, trezeşte cu siguranţă în oricine, adevăratul instinct al setei, astfel încât, consumul de apă va fi dictat de necesităţi.În abordări extrem de simplificate şi superficiale, există voci, care consideră că a bea doi litrii de apă sau de alte lichide sănătoase, nu se constituie într-o necesitate, fiind vorba doar de "un mit ".  Teoria lor se bazează pe faptul că hormonul antidiuretic, numit şi vasopresină (hormon secretat de hiptolamus şi depozitat de hipofiză) este capabil să controleze urinarea şi concentraţia urinei, un aport mai mare de lichide conducând doar la o eliminare mai voluminoasă, dar în concentraţie diluată, a lichidului acumulat în vezică.  Dintre motivele care fac insuficientă argumentaţia cu privire la consumului de apă "după chef", amintim:
  - acea urină urât mirositoare şi intens colorată care se elimină de către cei care consumă puţine lichide, tocmai prin hiperconcentraţia sa în toxine şi germeni este periculoasă, mai cu seamă că stagnarea ei în organism este îndelungată (prin consumul corespunzător de lichide, evacuarea acestor substanţe dăunătoare este continuă),
  - a consuma puţine lichide este similar cu a spăla rufe murdare într-o singură apă, pe principiul că o unică cantitate de lichid se concentrează destul de mult în murdărie, spălarea în mai multe ape, neavând alt efect, decât diluarea acesteia.
  -  neevacuarea fluentă a lichidelor din corp, conduce la formarea unor condiţii ideale pentru precipitarea sărurilor, astfel instalându-se litiazele aparatului excretor.
  - apa din organism, împreună cu toxinele, nu se elimină doar prin rinichi, ci şi prin piele şi prin plămâni, ultimele două căi fiind şi ele hiperconcentrate în reziduri la cei care consumă puţină apă, lucru uşor depistabil prin mirosul "greu" al aerului expirat, precum şi a transpiraţiei fetide.
  - consumul limitat de lichide, conduce la retenţie hidrică, tocmai prin activitatea vasopresinei,
  - economia de apă, la cei care nu consumă lichide suficiente, induce constipaţia şi chiar intoxică corpul, prin faptul că organismul, prin diferite mecanisme, recuperează apa de la nivelul intestinului gros (colon).
  - o hidratare insuficientă, conduce la acumularea în exces a secreţiilor bronşice, instalându-se mai uşor infecţiile pulmonare şi tusea, uneori persistentă,
  - deoarece omul modern şi-a pierdut în bună parte instinctul setei, la multe persoane apare senzaţia de foame ca răspuns la deshidratare, consumând mai multe alimente, implicit mai multe calorii (cei doi centrii, a foamei şi a setei, se află alăturaţi în creier, putând produce reacţii similare).

Sursa:www.bioterapi.ro

10 PAŞI DE URMAT PENTRU UN STIL DE VIAŢA SĂNĂTOS-a doua parte

6. Reduceţi consumul de sare

• Prea multă sare în dietă poate contribui la creşterea presiunii arteriale, care, netratată poate cauza atac cardiac, înfarct şi boli ale rinichilor. 
• Sodiul şi clorul din sare sunt substanţe necesare organismului nostru, însă consumate în mod excesiv pot avea efecte negative. 
• Cantitatea de sare necesară zilnic organismului este cât ai cuprinde între degete. Cu toate că organismul nostru suportă mai mult de atât, nu trebuie să exagerăm. 
• De multe ori nu ne dăm seama că, zilnic, consumăm o cantitate mult prea mare de sare. Aceasta întrucât sarea provine din mai multe surse şi nu numai cea pe care o adăugăm noi mâncării. Aceste alte surse sunt: sarea adăugată de producătorii de produse alimentare, sarea din diferite condimente, sarea pe care diferite alimente le conţin în mod natural, medicamete, apa îmbuteliată etc.

7. Consumaţi alcool cu moderaţie şi doar ocazional

• Consumul moderat de alcool are efecte benefice asupra organismului, legate de acţiunea sistemului nervos şi nu numai. 
• Consumul excesiv de alcool are efecte negative asupra sistemului nervos, ficatului, aparatului cardiovascular, metabolismului, precum şi asupra activităţii psihice. 
• Consumul moderat de alcool presupune ocazional,nu mai mult de:50 ml ţuică, coniac, wisky sau200 ml vin sau500 ml bere.

8. ACTIVITATEA FIZICA-GARANTIA UNUI STIL DE VIATA SANATOS

• Este un factor cheie in obţinerea si menţinerea unei greutaţi optime, atât la adulţi, cat si la copii. 
• Reduce riscul apariţiei anumitor boli cronice: hipertensiunea arterială, accidentele vasculare cerebrale, bolile coronariene, diabetul zaharat tip 2, osteoporoza si cancerul de colon. 
• Promovează bunastarea psihologica si reduce stările de anxietate si depresie usoară si moderată. 
• Activitatea fizică este eficace in prevenirea si tratamentul obezitaţii si la copii si adolescenti. 
• Vârstnicii trebuie sa evite exercitiile fizice obositoare, dar plimbarile sau diferitele activitaţi fizice moderate sunt indispensabile. 
• Pentru reducerea riscului acestor afecţiuni, se recomandă ca adultii sa efectueze minim 30 de min de activitate fizică de intensitate moderată, zilnic.

9.HIDRATATI-VA IN MOD CORESPUNZATOR

ROLUL APEI IN ORGANISM

•  Dizolvă substanţele nutritive şi le transportă în celule iar din celule elimină produşii de metabolism (rinichii filtrează ~200 l apă/zi). 
• Solubilizează substanţele minerale, făcând posibilă acţiunea lor. 
• Participă la activitatea enzimelor şi la producerea sucurilor digestive. 
• Este principalul lubrifiant al corpului (muşchi şi articulaţii). 
• Participă la menţinerea constantă a temperaturii corpului.

NECESARUL DE APĂ

• Pentru un adult de 70 kg, care trăieşte într-un mediu agreabil şi practică o profesie predominant sedentară, necesarul de apă este de 1 g/1 kcal sau 30-35 g/kcorp. 
• Prin intensificarea metabolismului energetic (de ex. activitate musculară, febră) creşte necesarul de apă datorită pierderilor prin transpiraţie şi respiraţie. 
• Menţinerea bilanţului hidric este vitală, DESHIDRATAREA fiind foarte periculoasă: 
• Pierderea a 10% din apa corpului disturbă serios funcţiile fiziologice;
• Pierderea a 20% din apa corpului este mortală. 
• Categorii susceptibile la deshidratare: copiii, sportivii de performanţă, bătrânii. 
• ALCOOLUL şi COFEINA sunt diuretice puternice.

10.GÂNDIŢI POZITIV

• Gândirea pozitivă este o atitudine mentală cu ajutorul careia reuşeşti să depăşeşti obstacolele şi să iţi indeplineşti visele. Este o atitudine mentală datorită căreia obţii rezultate bune si excelente. O gândire pozitivă anticipează fericirea, bucuria, sănatatea si rezultate satisfacatoare pentru fiecare situaţie si acţiune.Tot ce iţi pui in minte reuşeşti sa duci la bun sfârşit. 
• Gândurile, cuvintele si atitudinile negative cauzează stări si acţiuni negative. Cand gândim negativ, in sânge sunt eliberate o serie de substanţe dăunatoare, care provoacă şi mai multă nefericire si negativitate. Sentimentele negative si fricile sunt exacerbate consumandu-ne toata energia, stările de rău generează in lanţ reactii si decizii de o calitate îndoielnică, persoana emana labilitate, şi asta e calea cea mai sigură catre frustrare, dezamăgire, eşec, boală. 
• Pentru a avea o gandire pozitiva este necesar un antrenament intern susţinut. Atitudinea si gândurile nu se modifică peste noapte. Citiţi mai multe despre aceasta temă, gânditi-va la beneficiile gândirii pozitive si convingeţi-va ca trebuie sa o integrati in mod autentic in viaţa voastra. Puterea gândului este imensa si ea ne conduce practic viaţa. Acest lucru se intamplă adesea la nivel subconştient, dar noi putem transforma acest proces intr-unul conştient. Chiar daca ideea vi se pare ciudata, incercaţi să o puneţi in practică, pentru ca nu aveti nimic de pierdut, ci doar de câştigat. Ignoraţi ce ar putea spune sau gândi alţii despre dumneavoastră cand işi vor da seama ca v-aţi schimbat modul de gândire. 
• Vizualizaţi intotdeauna doar situaţii favorabile si benefice. Folosiţi cuvinte pozitive in dialogurile dumneavoastra interioare sau atunci cand vorbiţi cu alţii. Zâmbiţi mai mult, pentru ca acest lucru va va ajuta sa gânditi pozitiv. Dacă refuzati sa va transformaţi intr-o victimă si sunteti optimişti si increzatori, veţi reuşi sa va modificaţi treptat modul de gândire si mai departe intregul univers interior si exterior, reuşind sa găsiţi soluţiile cele mai bune si sa obtineţi rezultate cu adevarat remarcabile. 
• Incearcaţi sa vedeţi paharul pe jumatate plin si, in curând, el se va umple pana la refuz. Faceti acest lucru in mod constient si, odata ce aţi reuşit, incercati sa vă concentraţi in permanenţă doar pe gândurile benefice, frumoase si vesele. Circumstanţele nu au nici o importanţă. Gandiţi pozitiv in mod autentic, asteptati-vă doar la rezultate pozitive, iar circumstanţele se vor modifica in consecinţă. Va fi nevoie de o perioadă de timp pentru ca modificările să se producă, dar, in cele din urmă, vor apărea cu prisosinţă. 
• In prezent există multe persoane care se pot considera implinite pe foarte multe planuri, care stăpânesc arta gândirii pozitive si, drept rezultat, traiesc o viaţa de calitate in adevaratul sens. Si TU poţi. Ai incredere in tine, in mintea si inima ta. Nu exista nici un fel de limite in afara celor in care alegem noi sa credem.

10 PAŞI DE URMAT PENTRU UN STIL DE VIAŢA SĂNĂTOS-prima parte

•   1. Consumaţi alimente variate
•   2. Menţineţi o greutate normală
•  3. Evitaţi excesul de grăsimi, mai ales de origine animală
•  4. Consumaţi alimente ce conţin fibre şi amidon
•  5.Reduceţi consumul de zahăr
•  6. Reduceţi consumul de sare
• 7. Consumaţi alcool cu moderatie şi doar ocazional
•  8.Faceţi mai multa miscare
•  9.Hidrataţi-vă in mod corespunzator
• 10.Gândiţi pozitiv. 

De ce este important ce mâncăm

Din punct de vedere alimentar trebuie să avem înţelepciunea de a ne intoarce la obiceiurile de viaţa şi alimentare ale inaintaşilor nostri.

Stilul de viaţa sedentar şi alimentaţia nesănatoasa sunt cauza a peste 70% din bolile de astazi.

• Organismul are nevoie de peste 50 de nutrienţi esenţiali pentru a se dezvolta, creşte si ramâne sanatos fizic si mental. 
• Efectele adverse ale mâncarii nu se vad imediat, cu excepţia toxiinfecţiilor alimentare, ci abia după un timp in funcţie de sensibilitatea fiecaruia.
•  Majoritatea alimentelor industriale conţin calorii goale, care nu numai ca nu ne dau substanţe nutritive, ci ne fura si bruma de nutrienţi pe care o mai avem in corp. 
• Este necesar sa învaţăm să identificam alimentele nocive, să ne ferim de ele şi sa rezistăm tentaţiilor care apar la fiecare colţ de stradă.

1.Consumaţi alimente variate

• Nici un aliment nu oferă toate elementele nutritive de care are nevoie o persoană. Este foarte important să mâncaţi alimente cât mai variate, care să provină din toate categoriile, deoarece ele conţin elemente nutritive importante, organismul uman având nevoie de o combinaţie de elemente nutritive în fiecare zi. 
• Organismul dumneavoastră îşi va extrage din alimente necesarul de proteine, lipide, glucide, vitamine,minerale şi fibre. 
• Reţineţi că nici un grup de alimente nu este mai important decât altul şi nici nu poate fi înlocuit de un altul. Diferenţa dintre ele este că sunt necesare în cantităţi diferite în dieta zilnică, în funcţie de necesarul pentru organism. 
• CEREALE ŞI PRODUSE CEREALIERE – recomandabil cereale integrale, amestec de cereale (grâu, secară, ovăz), müsli (preferabil cu amestec de fructe uscate şi seminţe oleaginoase). 
• Nu se recomandă pâinea albă şi produsele făinoase din făină albă. 
• LEGUME ŞI FRUCTE – se recomandă consumul în stare proaspătă sau cu prelucrare minimă, congelate; fructele, sub formă de compoturi neîndulcite, fără conservanţi iar legumele, fermentate lactic. 
• Cartofii este bine să se consume fierţi sau copţi, NU PRĂJIŢI. 
• LAPTE ŞI DERIVATE – recomandate produsele LIGHT, sărace în colesterol, precum lapte degresat, brânzeturi slabe, proaspete, iaurt degresat, chefir. 
• CARNE – de preferinţă slabă (vită, pasăre, iepure), pregătită în aburi sau la cuptor. 
• PEŞTE – minim de 2 ori/săptămână, preferabil peşte marin. 
• OUĂ – max. 5/săptămână, ca atare, preferabil fierte moi sau ochiuri româneşti. 
• GRĂSIMI – uleiuri vegetale, preferabil obţinute prin presare la rece, netratate termic; margarina consumată moderat, cu conţinut mic de grăsime, obţinută prin inter- şi transesterificare (pentru a nu conţine acizi graşi TRANS), colorată natural (caroteni) şi conservată cu vitamina E. 
• BĂUTURI – limitarea consumului de băuturi carbogazoase, bogate în zahăr şi conservanţi, coloranţi şi aromatizanţi sintetici. 
• Recomandat: apă minerală şi plată şi suc de fructe (ATENŢIE la exces! Aport sporit de glucide simple!) 
• MINIM 1,5 l apă/zi    cu 30-45 minute înainte de masă, ajută la fluidificarea sângelui, permite o mai bună secreţie a sucurilor digestive şi limitează apetitul. 
• CEAIURILE, în special CEAIUL VERDE, sunt surse foarte bune de antioxidanţi, recomandate a fi consumate între mese.

 2. Menţineţi o greutate normală

• Obezitatea sau scăderea în greutate excesivă sunt factori de risc pentru multe boli, inclusiv tulburări cardiace, diabet şi unele tipuri de cancer. Prin urmare, este important să vă menţineţi la o greutate normală. 
• Pentru aceasta este important să realizaţi un echilibru între cantitatea de alimente, respectiv calorii consumate şi efortul depus. În general, copiii şi persoanele tinere care sunt foarte active şi astfel consumă foarte multă energie, au nevoie de un aport caloric mai mare decât persoanele care nu sunt foarte active. 
• Scăderea aportului caloric în vederea menţinerii unei greutăţi normale nu înseamnă eliminarea unor alimente dintre cele prezentate anterior, ci reducerea cantităţii de alimente din fiecare categorie, cu păstrarea varietăţii lor (adică mîncaţi alimente din toate categoriile prezentate, dar fiecare în cantităţi mai mici,astfel încât să atingeţi aportul de calorii necesare). 
• Pentru menţinerea unei greutăţi corporale adecvate exerciţiul fizic, mişcarea în general ajută foarte mult (a nu se confunda exerciţiul fizic cu mişcarea depusă în cadrul diferitelor activităţi casnice).

3. Evitaţi grăsimile in exces

• Un exces de grasimi alimentare, mai ales de origine animala, expune riscului de boli cardiovasculare prin obezitate, hipercolesterolemie  si hipertrigliceridemie. 
• Dintre toate substanţele nutritive, grăsimea saturată sau nesaturată este cea mai des asociată cu un risc crescut pentru cancer. 
• Majoritatea experţilor în domeniul sănătăţii recunosc că oamenii care consumă prea multe alimente bogate în grăsimi, au şanse mai mari să devină obezi sau să contracteze anumite tipuri de cancer.
• Dacă alimentaţia conţine cantităţi mari de grăsimi saturate şi colesterol, apare un risc crescut pentru bolile de inimă. 
• Regimul alimentar scăzut în grăsimi permite includerea mai uşoară a varietăţii de alimente de care este nevoie pentru agenţii nutritivi, fără a depăşi necesităţile calorice, întrucât grăsimea conţine mai mult decât dublul caloriilor unei cantităţi egale de hidraţi de carbon sau proteine. 
• Carnea oferă necesarul de proteine, minerale, în special fier şi zinc. Acestea sunt elemente nutritive importante pentru o dietă echilibrată. Prin urmare nu trebuie să renunţaţi la carne pentru a evita grăsimile, ci eliminaţi grăsimea din carne. 
• !!!Consumaţi mai ales carne de pasăre (pui şi curcan) şi înlăturaţi pielea şi grăsimea vizibilă, înainte de a o găti !!!

4. Consumaţi alimente ce conţin fibre şi amidon

• Alimentele ce conţin fibre sunt alcătuite în mare parte din pereţii celulelor din plante care nu pot fi digerate. Acestea ajută ca mâncarea să se mişte prin intestine şi să iasă din corp, promovând un tract digestiv sănătos. Mai mult decât atât, fibrele din alimente pot avea un efect protectiv prin diluarea substanţelor cauzatoare de cancer prezente în intestinul gros, prin scăderea timpului în care aceste substanţe sunt în contact cu pereţii intestinului şi prin efectele asupra bacteriilor din intestine şi materiile fecale. 
• Diferite tipuri de fibre pot acţiona selectiv pentru a realiza aceste efecte protective. 
• Principalele categorii de alimente care conţin fibre sunt legumele, fructele şi cerealele integrale. 
• !!!Consumaţi mai des alimente precum pâine şi paste făinoase făcute din făină integrală obţinută din mai multe cereale. Mâncaţi fructe precum mere, piersici, pere şi cartofi, mazăre şi fasole gătite!!!

Vitaminele şi fibrele

• Se consideră că vitaminele A şi C au o mare importanţă pentru menţinerea unui organism sănătos şi de aceea sunt recomandate pentru includerea lor în dietă. Este indicat ca aceste vitamine să fie obţinute din alimente, în formă naturală şi nu din medicamente. De asemenea, fibrele sunt şi ele foarte importante pentru a alcătui o dietă sănătoasă. Cele mai multe dintre aceste elemente hrănitoare se află în fructe şi legume, care sunt uşor de preparat şi, mai ales fructele, sunt foarte gustoase şi accesibile în sezon. 
• Încercaţi să aveţi mereu la îndemână câte un fruct, chiar morcovi proaspeţi dacă vă plac, astfel încât atunci când vă este foame şi nu aveţi nimic gâtit şi gata de a fi consumat, puteţi imediat să apelaţi la acestea.

5. Reduceţi consumul de zahăr

• Excesul de zahăr şi produse zaharoase induce aport excesiv de energie, ceea ce se corelează cu OBEZITATEA; 
• o supra-solicitare a pancreasului, implicit risc de diabet; 
• astenii nervoase prin sărăcirea organismului în vitamine din gr. B; 
• favorizează apariţia cariilor dentare.