Hidratarea adecvată a organismului (cum bem?)


 

Asigurarea necesarului de apă, dacă se  face hazardant, organismul poate resimţii şocuri, uneori puternice. De exemplu, dacă omul pierde 10% din cantitatea de apă din corpul său, într-un interval relativ scurt de timp (caniculă, transpiraţie excesivă, diaree) se întrerupe formarea urinei. O rehidratare întârziată, nu reface întotdeauna şi imediat buna funcţionare a rinichilor. Literatura de specialitate consemnează cazuri grave şi în celălalt sens. Ingerarea unei cantităţi mari de lichide într-un interval scurt de timp, poate produce şocuri renale sau circulatorii, care pot pune, uneori, viaţa în pericol.
  Este indicat să se bea un pahar de apă sau de ceai, din două în două ore, fără grabă, cu înghiţituri mici. Acest procedeu, aplicat câteva săptămâni, trezeşte în omul modern un instinct pierdut, ori denaturat, şi anume setea naturală. Satisfacerea acestei necesităţi biologice rezolvă de la sine dezordinile apărute în bilanţul hidric .Din punct de vedere biologic, setea nu poate fi asociată cu vreo poftă. Nu ne este sete de ceva anume ci ne este pur şi simplu sete. Setea este inodoră şi insipidă ca şi apa.
  Atunci când corpul pierde multă apă, hidratarea trebuie să fie mai intensă, dar este indicat să se realizeze treptat şi uniform. În cazurile grave de deshidratare, este necesar să se recurgă la refacerea bilanţului hidric şi al celui mineral pe cale intarvenoasă, în unităţi spitaliceşti.Cercetările efectuate pe militarii aflaţi în condiţii extreme (caniculă, marş forţat) au arătat că ei se refac mult mai bine şi mai repede atunci când beau apă uşor sărată. Deşi pare paradoxal, acest lucru este pe deplin justificat prin faptul că o transpiraţie intensă conduce la mari pierderi de sodiu. La omul sănătos, care depune un efort fizic susţinut sau care este supus unei călduri excesive (în alte cazuri sarea de bucătărie este dăunătoare), apa la care se pune puţină sare (1-2 linguriţe la un litru), reechilibrează eficient organismul.
  Nu este sănătos să se consume lichide înaintea meselor, în timpul acestora sau imediat după ele, căci are loc o diluţie a sucului gastric cu consecinţe nefavorabile asupra digestiei şi metabolismului. Folosirea "metodei" de slăbit care constă din consumul de apă în timpul mesei, în scopul umplerii stomacului cu alimente saturate în lichidele îmbibate în acestea, crescându-le astfel volumul şi conferind senzaţia de saţietate, este complet nesănătoasă, întoarsă împotriva biochimiei gastrice.
  Un obicei greşit, din păcate destul de frecvent întâlnit, este acela de a consuma lichide reci în scopul cheltuirii surplusului de calorii (organismul consumă energie pentru a readuce corpul la temperatura normală, după ce acesta a fost răcit prin ingerarea de lichide reci). Această practică aduce mai multe deservicii decât beneficii. Lichidele reci (inclusiv îngheţata) produc mucus la nivel gastric, pulmonar, rino-faringian. Ele, de asemenea, scad rata metabolică, slăbesc imunitatea şi au efect vasoconstrictiv. Lichidele şi alimentele reci nu sunt indicate nici pe vreme caldă, iar efectul răcoritor al acestora este discutabil. Se cunoaşte faptul că în ţările cu climat călduros, în mod tradiţional se consumă lichide fierbinţi. Ele ajută mai bine la adaptarea la temperaturi înalte şi favorizează transpiraţia, fenomen ce răceşte în mod natural organismul şi care consumă, în mod natural, multă energie (arde calorii).


Sursa:www.bioterapi.ro




 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu