Despre Uleiurile Alimentare

Uleiurile alimentare

-fac parte din clasa grăsimilor nesaturate ( grăsimi lichide la temperatura camerei );

-constituie cel mai calorigen aliment ( 930kcal/100g ),deci atentie la cantitatea de ulei pe care o folosesti,care nu trebuie sa depaseasca echivalentul a maxim 3 linguri pe zi;

La un aport zilnic de peste 3 linguri, corpul le converteşte în colesterol şi trigliceride.

-sunt o bogată sursă de vitamine A, D, E şi F;

-uleiurile vegetale nu contin colesterol;

Uleiurile alimentare se împart în 3 mari categorii, în funcţie de structura lor chimică : omega 6, omega 9 şi omega 3.

Plantele care furnizează uleiuri omega 6 sunt : floarea soarelui, dovleac, porumb, germeni de grâu, seminţe de struguri, soia, rapiţă, palmier, susan etc.

Sunt extrem de sensibile la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului.Prin  prăjire,rezulta  acroleină şi acrilamidă (2 substanţe extrem de cancerigene şi sensibilizante respirator) si acizi grasi trans (substanţe de 2 ori mai periculoase decât colesterolul pentru vasele noastre de sânge. Acizii grasi trans apar şi prin hidrogenarea uleiurilor pentru obţinerea margarinelor ).

Suferă rapid procese de izomerizare CIS (formă anti-aterogenă) – TRANS (formă pro-aterogenă) şi oxidare, devenind pro-aterogene şi pro-cancerigene

Este obligatoriu să fie extrase prin metoda presării la rece, cât şi să fie păstrate şi comercializate în sticle brune şi depozitate la întuneric si  să fie nerafinate termic !

Devin toxice prin refolosire, după răjeli repetate. Prezintă un discret gust şi miros specific.Relativ ieftine până acum câţiva ani. Actualmente se apropie de uleiul de măsline non-extravergin.

Uleiurile omega 9 sunt extrase din măsline (sau din sâmburii acestora). Sunt mono-nesaturate (unic reprezentant : acidul oleic).

Foarte rezistente la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului (prăjire) şi refolosire, foarte târziu devenind toxic (însă prin acest fapt nu încurajez prăjirea)

Uleiul de măsline dă o protecţie cardio-vasculară şi gastrică remarcabilă (dar şi împotriva cancerului de sân), observată la locuitorii bazinului mediteranean, care mult mai rar, comparativ cu alte grupuri populaţionale, au drept cauză de deces bolile cardio-vasculare.

Uleiul omega 9 este neutru (nici pro- şi nici anti-inflamator sau reumatic).

Calitatea sanogenetică a uleiului este dată de raportul AG mononesaturaţi / AG polinesaturaţi, care trebuie să fie > 6 ; ar fi ideal să nu conţină AG saturaţi, sau doar într-o cantitate cât mai mică (< 10-13 g%)

Totuşi va fi păstrat la întuneric, la rece, ferit de razele solare şi-n recipiente brune sau metalice şi ar fi bine să fie extras prin metoda presării la rece şi să fie păstrat în sticle brune, dar nu este obligatoriu. Pot fi şi rafinate.Uleiul de măsline este inodor şi insipid

Relativ scump (cel de tip „extra-vergin” sau de primă presă). Interesează însă compoziţia chimică, putând achizitiona un ulei „extra-vergin” de o proastă calitate chimică şi adesea un ulei de samburi de masline de o calitate chimică excelentă.Cititi eticheta uleiului inainte de achizitie.Un ulei sanatos trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici:raportul acizi grasi mononesaturati / acizi grasi polinesaturati sa fie mai mare decat 6 si acizi grasi saturati in cantitate cat mai mica, mai mic de 13g %.

Plantele care furnizează uleiuri omega 3 sunt inul şi canola (SUA), dar şi uleiul unor peşti marini (somon, peşte sabie, cod, macrou, hamsie, hering, ton)

Uleiul de in se extrage din seminţele de in atent selecţionate, prin presare la rece, sau prin extracţie cu solvenţi selectivi.

Dacă uleiul de in şi cel de canola sunt sursele cele mai bogate de AG omega 3, mai există o serie de plante care conţin aceşti AG : algele marine cianofite (spirulina, chlorella, laminaria), soia, nuca etcUleiurile omega 3 au un efect pronunţat anti-inflamator, anti-reumatic, anti-cancerigen, anti-aterogen, anti-trombotic, fiind şi protectoare gastrice.

Sunt extrem de sensibile la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului (prăjire)

NU se folosesc la gătit, deoarece alterează iremediabil gustul alimentelor (sunt amare si au miros de peşte). Vor fi utilizate doar ca suplimente zilnice (1-3 linguriţe, în funcţie de indicaţie).Atentie la uleiul de peste,contine cantitati mari de colesterol.

Este obligatoriu să fie extrase prin metoda presării la rece, nerafinate, cât şi să fie păstrate şi comercializate în sticle brune şi la întuneric !

Devin toxice prin refolosire, însă nu pot fi utilizate pentru gătit.Sunt relativ scumpe

Ce functii indeplinesc in organism acizii grasi omega 3:

- scad Colesterolul Total sagvin şi LDL-Colesterolul cu densitate mică (care infunda vasele de sange) ;

-riscul bolilor cardio-vasculare se reduce semnificativ;

- produc o creştere uşoară a HDL-Colesterolul ;

- au efect anti-trombotic, protector anti-embolic;reducerea moderată a vâscozităţii sangvine ;

- reduc întinderea zonei de necroză cardiacă post-infarct recent ;

- scade rata aritmiilor cardiace ;

- sunt absolut necesari pentru dezvoltarea completă a creierului uman în timpul sarcinii şi-n primii 2 ani de viaţă ;

- cantitatea de serotonină (una dintre „moleculele cerebrale ale plăcerii”) este la niveluri scăzute în creierul peroanelor care prezintă şi o valoare mică a AG omega 3 în lichidul cefalo-rahidian. Dar şi reciproca este perfect valabilă ! Serotonina este o substanţă care are şi proprietăţi anti-depresive importante, şi-n plus ajută la creşterea şi ramificarea terminaţiunilor nervoase (dendride şi axoni) ;

-este esenţial pentru dezvoltarea sistemului nervos, a retinei şi a sistemului imunitar al copilului. Hrănirea cu lapte artificial determină un aport de AG omega 3 redus sau nul, acest lapte fiind bogat în AG  trans ; practic nu există vreun substituent al laptelui matern, dacă mama a fost hrănită corect.  Prin alăptarea la sân se vor da copilului AG esenţiali, care contribuie la creşterea rapidă a  capacităţilor intelectuale, a ţesuturilor corpului, aducându-se şi un aport suficient de anticorpi  ;

- întârzie şi reduce apariţia simptomelor senilităţii prin blocarea generării de radicali liberi de natură lipidică ;

- acţiune anti-mutagenă şi de protejare a materialului genetic ;

- stimulează creşterea şi dezvoltarea armonioasă a întregului organism ;

- efect antiinflamator mediu : se obţin rezultate notabile în boala Crohn, scade VSH-ul (viteza de sedimentare a eritrocitelor) şi simptomele artritei reumatismale ;

- sunt nişte modulatori deosebit de puternici ai răspunsului imun. Efecte importante în bolile auto-imune, infecţii virale şi / sau bacteriene, cancer, SIDA. AG omega 3 au şi uimitoarea capacitate de a distruge vasele care alimentează cu sânge tumora (proprietate pe care o mai are numai genisteina din soia !) ;

- alimentarea cu surse de AG omega 3 produce şi mărirea suprafeţei intestinale şi a absorbţiei nutrienţilor ;

- previne apariţia preeclamsiei şi a eclamsiei gravidice. Femeile care tocmai au născut, nu vor face depresia de post-sarcină (care afectează între 4-6% dintre lehuze), dacă au un aport suficient de AG omega 3 ;

- prezintă efecte benefice şi-n sindromul Raynaud, atenuând până la dispariţie manifestările clinice, după o utilizare îndelungată (în special a uleiului de in) ;

- vindecă ulcerul gastric şi duodenal ; 
-efecte benefice in terapia colonului iritabil

- previn instalarea depresiilor. Un aport crescut de AG omega 6 (ulei de floarea soarelui) în dauna AG omega 3, produce modificări în structura membranelor neuronale şi odată cu acestea şi depresia apare mai des ;

- reduc problemele legate de ciclul menstrual, regularizându-l şi diminuând frecvenţa şi intensitatea durerilor menstruale ;

- sunt substanţe anti-alergice, diminuând frecvenţa şi intensitatea crizelor de astm bronşic

- sunt substanţe anti-oxidante puternice, utile în prevenţia şi tratamentul pe cale naturală a cancerului ;

- au efect hipoglicemiant (util şi la diabetici), transformând glucoza sangvină în glicogen de depozit ; reduc rezistenţa la insulină ;

- previn şi combat eficient migrenele ;

- rol calmant şi de mărire a rezistenţei sistemului nervos la stres. Somnul se instalează mai repede la cei care au în alimentaţie surse bogate de AG omega 3, iar frecvenţa insomniilor scade semnificativ

- stimulează sinteza colagenului din piele, aceasta devenind mai elastică şi mai suplă.

Este recomandabil ca în sarcină şi lehuzie consumul grăsimilor hidrogenate (margarine) sau a celor saturate(solide la temperatura camerei) să fie evitat, deoarece va determina scăderea eliminării prin lapte a AG omega 3.

Seminţele de in, sau uleiul extras din ele, stimulează secreţia lactată maternă şi se recomandă să fie consumate de cel puţin 2-3 ori pe săptămână

Consecinţele deficitului AG omega 3 din alimentaţie :

- produce alienare mintală la tineri ;

- determină creşterea frecvenţei sinuciderilor, a crimelor, a delicvenţei juvenile şi a comportamentului agresiv în rândul copiilor ;

- creşte riscul ca tinerii să ajungă dependenţi de droguri sau / şi de alcool ;

- incidenţă ridicată în contactarea de boli ale sistemului imunitar, şi infecţii cu virusul Epstein-Barr, Candida, rino-sinuzite, boli auriculare, alergii, boli digestive ;

- diminuează capacitatea de memorizare şi învăţare la copii.

Necesarul zilnic de AG omega 3 (dacă dorim să acoperim nevoile cotidiene ale organismului numai din uleiul de in), este de :

- 3 picături / zi în primul trimestru de viaţă ,

- 6 picături / zi în al doilea trimestru de viaţă (în 2 prize zilnice) ;

- 9 picături / zi în al treilea trimestru de viaţă (în 2-3 prize zilnice) ;

- 12 picături / zi (1 ml), între vârsta de 9 luni şi 2 ani ;

- 1 ml (12 pic.) / an  vârstă / zi între 2–5 ani, în 2-3 prize ;

- echivalentul a cel mult 1 lingură (15 ml) / zi, peste vârsta de 13 ani, în 1-2 prize.

Dozele de 2-3 linguri / zi sunt rezervate cazurilor speciale de cancer, leucemie şi SIDA, la adult. Încercaţi să nu depăşiţi 3 linguri de ulei / zi, fie el şi de in (sau per total), deoarece există riscul creşterii lipidelor plasmatice şi deloc de neglijat este şi riscul de îngrăşare. Deci şi aici, ca şi în cazul oricărui lucru bun, este nevoie de moderaţie. Trebuie reţinut că uleiul de in este totuşi un ulei, fiind astfel chiar situat în vârful listei alimentelor celor mai calorigene. Astfel 1 lingură de ulei (15 ml) x 9,3 kcal / gram, depăşeşte cu mult de 100 kcal !

Datorită faptului că omul modern dispune de o întreagă serie de produse rafinate (hamburgeri, cartofi prăjiţi, lapte bătut, coca-cola, pop-corn, snaks-uri, îngheţată etc., sănătatea sa va avea mult mai mult de suferit comparativ cu cea a generaţiilor anterioare, care nu consumau aproape deloc alimente rafinate.

Prin prăjire, uleiurile, indiferent de categorie, se oxidează şi devin astfel puternic aterogene, regăsindu-se pe arterele noastre în zeci de minute după ce le consumăm.

Foarte important : utilizarea constantă în alimentaţia zilnică a uleiului de măsline şi folosirea drept medicament (1-2 linguriţe/zi) a celui de in, amplifică biodisponibilitatea celui din urmă.   Reciproc, utilizarea constantă în alimentaţia zilnică a uleiurilor omega 6 (floarea soarelui, soia, porumb, germeni de grâu, seminţe de struguri, rapiţă, dovleac) şi folosirea drept medicament (1-2 linguriţe / zi) a celui de in, aproape anulează biodisponibilitatea celui din urmă.