Despre Sistemul Limfatic şi Sistemul Imunitar



“Corpul fizic al omului este format din numeroase sisteme, care conlucrează pentru menţinerea sa  în viaţă şi menţinerea sa într-o stare optimă de funcţionare. Aceste sisteme cuprind organele, glandele, sângele, ţesutul limfatic, muşchii, oasele etc. Fiecare sistem are o sarcină proprie şi unică de îndeplinit pentru a menţine în funcţiune întregul.Aceste sisteme depind unele de altele pentru funcţionarea, întreţinerea şi refacerea organismului ca întreg.Infrastructura corpului omenesc este asemănătoare unei societăţi civile. Sistemul endocrin este guvernul. Sistemul nervos (electric) este magistrala informaţională, în lipsa căreia comunicarea  dintre oraşe (celule, organe şi glande) ar fi paralizată. Departamentul de poliţie constă din mici celule imunitare numite limfocite (globule albe), neutrofile, bazofile şi macrofage. Pentru protecţie suplimentară, dispunem şi de o armată, adică celulele NK (ucigaşii naturali) şi celulele mari de tip T şi B. Fireşte, există şi uzine, precum ficatul, măduva osoasă, glandele şi câteva organe. Şi un sistem de salubritate care colectează reziduurile şi le elimină, funcţie pe care o îndeplinesc sistemul limfatic, colonul, rinichii, plămânii şi pielea. Totuşi, o societate din care lipsesc oamenii muncii, n-ar fi formată decât din şefi şi atunci nu s-ar mai face nimic. Majoritatea celulelor din organism acţionează ca nişte muncitori. Aceste celule se regăsesc la nivelul tuturor sistemelor, inclusiv în sistemul osos (oase), sistemul muscular şi în ţesutul conjunctiv.
Majoritatea alimentelor cu care trebuie să se hrănească această societate este asigurată de hrana pe care noi i-o oferim organismului. Cu toate acestea, multe substanţe nutritive sunt cultivate de „fermieri”, care se numesc bacterii. Prin acţiunile şi tehnicile lor de transmutaţie sunt produse numeroase coenzime (vitamine sau ajutoare).Dacă vom pătrunde în lumea microscopică, vom descoperi aici înseşi celulele. Fiecare celulă este un oraş în sine, un microcosmos care reproduce la scară ansamblul societăţii lărgite, care este organismul. Lumile pe care le-a creat Dumnezeu se reflectă unele pe altele, tot aşa cum toate formele şi structurile vitale au nevoie de alte forme şi structuri pentru a exista. Conştiinţa, sau conştientizarea a tot ceea ce se întâmplă dincolo de nivelul vizibil, este forţa care pune lucrurile în mişcare”….
SISTEMUL LIMFATIC
“Corpul fizic este un oraş de sine stătător. Sistemele limfatic şi imunitar acţionează asemenea forţei poliţieneşti şi departamentului de salubritate, reunite într-o singură structură. Sistemul limfatic colectează gunoiul din fiecare casă (celulă) a oraşului; fireşte, gunoiul este diferit, în funcţie de „stilul de viaţă” al fiecărei case / celule. Sistemul limfatic, în colaborare cu celulele imunitare, are sarcina de a proteja şi menţine organismul curat.Numeroase alimente, pe care oamenii le consumă zilnic, supraîncarcă şi colmatează sistemul limfatic. Răcelile, gripa, alergiile, inflamaţiile sinusurilor, bronşita, afecţiunile pulmonare – printre care se numără pneumonia şi astmul (care antrenează funcţionarea deficitară a glandelor suprarenale) – împreună cu oreionul, tumorile, abcesele, limfoamele, erupţiile cutanate, mătreaţa etc., nu sunt altceva decât manifestări ale unei stări de supraîncărcare şi de inflamare a sistemului limfatic.Toate produsele lactate (pasteurizate sau în stare brută), carbohidraţii rafinaţi (zaharurile complexe), alimente iritante (ardei iute, cola etc.), substanţele chimice toxice, proteinele străine (carne etc.) provoacă reacţia mucoasei la nivel limfatic, adică producţia excesivă de mucozităţi. Mai mult decât atât, aceste substanţe pot fi nocive pentru celule, în special pentru că încurajează invaziile paraziţilor. Sarcina sistemului limfatic este de a împiedica atacurile „teroriste” venite din ţesuturile organismului. Cu toate acestea, o dată ce organismul este bombardat de aceste mucozităţi provenind din sistemul limfatic, mucozităţile în sine încep să devină o problemă. Ele pot bloca buna funcţionare a celulelor, provocând hipoactivitatea organului sau glandei respective.
Revenim, subliniind faptul că acest tip de răspuns se poate constata în urma reacţiei organismului la produse lactate. Proteinele pe care le conţin acestea sunt atât de abrazive, concentrate şi nocive pentru noi, încât ingerarea lor duce la producţii excesive de mucus. Se declanşează o reacţie în lanţ atât de intensă, încât puteţi constata singuri cum se acumulează mucusul în cavităţile sinusale, în gât şi în plămâni. Acest fapt duce la pierderea mirosului, a gustului şi a auzului, şi împiedică respiraţia. De asemenea, duce la inflamarea glandei tiroide, afectând în cele din urmă întregul organism, în diverse moduri. Este o ironie că noi consumăm lapte pentru aportul său de calciu, când, în realitate, printre efectele pe care le produce se numără şi incapacitatea corpului de a utiliza calciul.
Din punct de vedere spiritual, sistemul vascular şi sistemul limfatic sunt o reflectare a spiritului. Ele contribuie la dezvoltarea individului şi îl hrănesc, dar îl şi curăţă şi îl educă. Dacă sistemul vascular şi limfatic se „gripează” sau stagnează, atunci tu însuţi te blochezi şi stagnezi. În acest moment se instalează boala şi poate surveni moartea.
Curăţaţi şi deschideţi toate căile de acces din propriul organism şi permiteţi spiritului (sânge şi limfă) să circule liber şi fără constrângeri. Acest simplu fapt vă va aduce o stare de bine inimaginabilă”….

SISTEMUL IMUNITAR
“Corpul dumneavoastră este proiectat de natură astfel încât să se poată apăra singur împotriva invadatorilor, inclusiv paraziţi, substanţe chimice etc. Chiar şi alimentele care devin nocive după ce au fost ingerate declanşează o reacţie imunitară şi limfatică.Corpul omenesc în ansamblu său şi fiecare celulă care intră în alcătuirea sa au conştiinţă (putere de conştientizare). Propriul sistem imunitar învaţă singur să recunoască invadatorii din trecut şi stochează această informaţie la nivelul celulelor cu capacitate de memorare. Acest proces începe o dată cu conceperea embrionului (informaţii transmise pe cale ereditară) şi continuă atâta timp cât organismul este expus la mediul extern. Corpul şi organele corpului sunt acoperite de „piele”, sau o membrană care este menită să ofere protecţie primară (din punct de vedere mecanic). De la acest nivel, celulele imunologice (ale sistemului imunitar) şi substanţele chimice pe care le produc au rolul să „mănânce” sau să distrugă aceşti invadatori, într-un fel sau altul.
Există numeroase tipuri de celule imunitare, fiecare având o specializare strictă. Imunitatea organismului nostru există şi se dezvoltă prin următoarele moduri:
• Natural activ – reacţie imunitară de adaptare şi înnăscută, proprie (naturală).
• Artificial activ – imunitate dobândită (vaccinare) prin furnizarea pe cale artificială a unui agent patogen sau a unui antigen, astfel încât organismul să îşi poată crea imunitatea din sursa oferită.
• Natural pasiv – de la mamă la făt, prin placentă. Transferul se face către un individ fără imunitate.
• Artificial pasiv – transfer de la animale injectate (vaccinate) la om.
Natura nu perpetuează exemplare slabe. Dacă ar fi procedat astfel, atunci ea şi-ar fi opus rezistenţă sieşi, nu ar fi făcut faţă şi nu s-ar fi perpetuat. Acest lucru este valabil şi în cazul organismului uman şi al celulelor din care este alcătuit.
Sindroamele de autoimunitate nu sunt altceva decât lupta în care cel puternic încearcă să îl elimine pe cel slab. Reţinând acest lucru, cea mai bună direcţie de acţiune împotriva „bolilor” sau a stărilor de hipoactivitate sau slăbiciune este întotdeauna aceea de a vă fortifica, fortifica, fortifica organismul şi celulele. Curăţaţi-vă organismul de toate substanţele chimice, toxinele, puroiul, depunerile de mucus şi paraziţi (cei dăunători) şi însănătoşiţi-vă!”…


Citate din cartea”Sa traim sanatosi fara toxine”,Robert Morse,Ed.Paralela 45,2005.
pag 17-18,pag 35-36,pag44-45.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu