Despre Sistemul Limfatic şi Sistemul Imunitar

“Corpul fizic al omului este format din numeroase sisteme, care conlucrează pentru menţinerea sa  în viaţă şi menţinerea sa într-o stare optimă de funcţionare. Aceste sisteme cuprind organele, glandele, sângele, ţesutul limfatic, muşchii, oasele etc. Fiecare sistem are o sarcină proprie şi unică de îndeplinit pentru a menţine în funcţiune întregul.Aceste sisteme depind unele de altele pentru funcţionarea, întreţinerea şi refacerea organismului ca întreg.Infrastructura corpului omenesc este asemănătoare unei societăţi civile. Sistemul endocrin este guvernul. Sistemul nervos (electric) este magistrala informaţională, în lipsa căreia comunicarea  dintre oraşe (celule, organe şi glande) ar fi paralizată. Departamentul de poliţie constă din mici celule imunitare numite limfocite (globule albe), neutrofile, bazofile şi macrofage. Pentru protecţie suplimentară, dispunem şi de o armată, adică celulele NK (ucigaşii naturali) şi celulele mari de tip T şi B. Fireşte, există şi uzine, precum ficatul, măduva osoasă, glandele şi câteva organe. Şi un sistem de salubritate care colectează reziduurile şi le elimină, funcţie pe care o îndeplinesc sistemul limfatic, colonul, rinichii, plămânii şi pielea. Totuşi, o societate din care lipsesc oamenii muncii, n-ar fi formată decât din şefi şi atunci nu s-ar mai face nimic. Majoritatea celulelor din organism acţionează ca nişte muncitori. Aceste celule se regăsesc la nivelul tuturor sistemelor, inclusiv în sistemul osos (oase), sistemul muscular şi în ţesutul conjunctiv.

Majoritatea alimentelor cu care trebuie să se hrănească această societate este asigurată de hrana pe care noi i-o oferim organismului. Cu toate acestea, multe substanţe nutritive sunt cultivate de „fermieri”, care se numesc bacterii. Prin acţiunile şi tehnicile lor de transmutaţie sunt produse numeroase coenzime (vitamine sau ajutoare).Dacă vom pătrunde în lumea microscopică, vom descoperi aici înseşi celulele. Fiecare celulă este un oraş în sine, un microcosmos care reproduce la scară ansamblul societăţii lărgite, care este organismul. Lumile pe care le-a creat Dumnezeu se reflectă unele pe altele, tot aşa cum toate formele şi structurile vitale au nevoie de alte forme şi structuri pentru a exista. Conştiinţa, sau conştientizarea a tot ceea ce se întâmplă dincolo de nivelul vizibil, este forţa care pune lucrurile în mişcare”….

SISTEMUL LIMFATIC

“Corpul fizic este un oraş de sine stătător. Sistemele limfatic şi imunitar acţionează asemenea forţei poliţieneşti şi departamentului de salubritate, reunite într-o singură structură. Sistemul limfatic colectează gunoiul din fiecare casă (celulă) a oraşului; fireşte, gunoiul este diferit, în funcţie de „stilul de viaţă” al fiecărei case / celule. Sistemul limfatic, în colaborare cu celulele imunitare, are sarcina de a proteja şi menţine organismul curat.Numeroase alimente, pe care oamenii le consumă zilnic, supraîncarcă şi colmatează sistemul limfatic. Răcelile, gripa, alergiile, inflamaţiile sinusurilor, bronşita, afecţiunile pulmonare – printre care se numără pneumonia şi astmul (care antrenează funcţionarea deficitară a glandelor suprarenale) – împreună cu oreionul, tumorile, abcesele, limfoamele, erupţiile cutanate, mătreaţa etc., nu sunt altceva decât manifestări ale unei stări de supraîncărcare şi de inflamare a sistemului limfatic.Toate produsele lactate (pasteurizate sau în stare brută), carbohidraţii rafinaţi (zaharurile complexe), alimente iritante (ardei iute, cola etc.), substanţele chimice toxice, proteinele străine (carne etc.) provoacă reacţia mucoasei la nivel limfatic, adică producţia excesivă de mucozităţi. Mai mult decât atât, aceste substanţe pot fi nocive pentru celule, în special pentru că încurajează invaziile paraziţilor. Sarcina sistemului limfatic este de a împiedica atacurile „teroriste” venite din ţesuturile organismului. Cu toate acestea, o dată ce organismul este bombardat de aceste mucozităţi provenind din sistemul limfatic, mucozităţile în sine încep să devină o problemă. Ele pot bloca buna funcţionare a celulelor, provocând hipoactivitatea organului sau glandei respective.

Revenim, subliniind faptul că acest tip de răspuns se poate constata în urma reacţiei organismului la produse lactate. Proteinele pe care le conţin acestea sunt atât de abrazive, concentrate şi nocive pentru noi, încât ingerarea lor duce la producţii excesive de mucus. Se declanşează o reacţie în lanţ atât de intensă, încât puteţi constata singuri cum se acumulează mucusul în cavităţile sinusale, în gât şi în plămâni. Acest fapt duce la pierderea mirosului, a gustului şi a auzului, şi împiedică respiraţia. De asemenea, duce la inflamarea glandei tiroide, afectând în cele din urmă întregul organism, în diverse moduri. Este o ironie că noi consumăm lapte pentru aportul său de calciu, când, în realitate, printre efectele pe care le produce se numără şi incapacitatea corpului de a utiliza calciul.

Din punct de vedere spiritual, sistemul vascular şi sistemul limfatic sunt o reflectare a spiritului. Ele contribuie la dezvoltarea individului şi îl hrănesc, dar îl şi curăţă şi îl educă. Dacă sistemul vascular şi limfatic se „gripează” sau stagnează, atunci tu însuţi te blochezi şi stagnezi. În acest moment se instalează boala şi poate surveni moartea.

Curăţaţi şi deschideţi toate căile de acces din propriul organism şi permiteţi spiritului (sânge şi limfă) să circule liber şi fără constrângeri. Acest simplu fapt vă va aduce o stare de bine inimaginabilă”….

SISTEMUL IMUNITAR

“Corpul dumneavoastră este proiectat de natură astfel încât să se poată apăra singur împotriva invadatorilor, inclusiv paraziţi, substanţe chimice etc. Chiar şi alimentele care devin nocive după ce au fost ingerate declanşează o reacţie imunitară şi limfatică.Corpul omenesc în ansamblu său şi fiecare celulă care intră în alcătuirea sa au conştiinţă (putere de conştientizare). Propriul sistem imunitar învaţă singur să recunoască invadatorii din trecut şi stochează această informaţie la nivelul celulelor cu capacitate de memorare. Acest proces începe o dată cu conceperea embrionului (informaţii transmise pe cale ereditară) şi continuă atâta timp cât organismul este expus la mediul extern. Corpul şi organele corpului sunt acoperite de „piele”, sau o membrană care este menită să ofere protecţie primară (din punct de vedere mecanic). De la acest nivel, celulele imunologice (ale sistemului imunitar) şi substanţele chimice pe care le produc au rolul să „mănânce” sau să distrugă aceşti invadatori, într-un fel sau altul.

Există numeroase tipuri de celule imunitare, fiecare având o specializare strictă. Imunitatea organismului nostru există şi se dezvoltă prin următoarele moduri:

• Natural activ – reacţie imunitară de adaptare şi înnăscută, proprie (naturală).

• Artificial activ – imunitate dobândită (vaccinare) prin furnizarea pe cale artificială a unui agent patogen sau a unui antigen, astfel încât organismul să îşi poată crea imunitatea din sursa oferită.

• Natural pasiv – de la mamă la făt, prin placentă. Transferul se face către un individ fără imunitate.

• Artificial pasiv – transfer de la animale injectate (vaccinate) la om.

Natura nu perpetuează exemplare slabe. Dacă ar fi procedat astfel, atunci ea şi-ar fi opus rezistenţă sieşi, nu ar fi făcut faţă şi nu s-ar fi perpetuat. Acest lucru este valabil şi în cazul organismului uman şi al celulelor din care este alcătuit.

Sindroamele de autoimunitate nu sunt altceva decât lupta în care cel puternic încearcă să îl elimine pe cel slab. Reţinând acest lucru, cea mai bună direcţie de acţiune împotriva „bolilor” sau a stărilor de hipoactivitate sau slăbiciune este întotdeauna aceea de a vă fortifica, fortifica, fortifica organismul şi celulele. Curăţaţi-vă organismul de toate substanţele chimice, toxinele, puroiul, depunerile de mucus şi paraziţi (cei dăunători) şi însănătoşiţi-vă!”…

Citate din cartea”Sa traim sanatosi fara toxine”,Robert Morse,Ed.Paralela 45,2005.

pag 17-18,pag 35-36,pag44-45.

Picnogenolii

Picnogenoli este o denumire generică mai corectă decât picnogenol, deoarece defineşte un grup de substanţe înrudite (şi nu una singură), cu efecte sinergice, înmănuncheate.Aparţin clasei flavonoidelor,fiind un complex de substanţe, printre care se menţionează : acidul cafeic, ferulic, fenolic, catechina, epicatechina etc.Picnogenolul este al doilea antioxidant exogen ca forţă,dupa resveratrol.

Surse : seminţele de struguri, extractul de pin maritim, scoarţa de salcie, aloe vera, ceai verde, viţa nobilă, unele fructe şi verdeţuri

Proprietati:

-picnogenolii au demonstrat o putere de peste 30 de ori superioară vitaminelor A, C şi E la un loc în combaterea radicalilor liberi;

-contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor;

-participă la sinteza lichidului biliar şi la eliminarea bilei din vezica biliară (efect coleretic);

-efect hepatoprotector în caz de intoxicaţie prin expunere la substanţe toxice (solvenţi organici);

-are efect de prevenire a reacţiilor alergice, astmului bronşic şi ai inflamaţiilor acute;

-protejează împotriva căderii părului;

-întăresc  peretele  capilar,  menţinându-i  elasticitatea  şi  integritatea;

-posedă  o activitate de protejare a materialului genetic, dar şi antitumorală directă;

-imunostimulator de excepţie.

Efectele sale benefice au fost studiate în bolile degenerative cardiovasculare, fragilitatea capilară, insuficienţa venoasă periferică. Nu prezintă efecte adverse pe termen lung, fiind lipsit de toxicitate. 

Dr.Calin Marginean,Antioxidantii,Prezentari medicale;

Robert Morse,Să trăim sănătos fără toxine,Ed.Paralela 45.

Bioflavonoidele( Flavonele )

Bioflavonoidele, denumite şi vitamina P, au proprietăţi asemănătoare vitaminelor, sunt antioxidante puternice, care reduc riscurile pentru multe afecţiuni. Le regăsim in mari cantităţi in legume, in timp ce la flori sau fructe sunt responsabile de reflectarea unei culori specifice fiecăreia. De exemplu, bioflavonoidul citron este cel care determină culoarea galbenă a lămăii. Aceste combinaţii sunt concentrate in coaja majorităţii fructelor şi legumelor, iar o cantitate mare se găseşte şi in băuturi precum ceaiul, cafeaua, vinul sau berea. Intrucăt acestea se găsesc din abundenţă in fructe, legume sau băuturi, in raţia noastră zilnică putem include circa un gram de bioflavonoide in formă naturală. Această cantitate este suficientă in cazul utilizării unei cantităţi suplimentare de vitamina C, de asemenea, cu proprietăţi antioxidante.

 Unde anume se gasesc flavonoidele? Coaja fructelor e cea care depoziteaza aceste substante, cu rol principal de aparare a gazdei de agentii agresori: insecte, paraziti, ciuperci sau bacterii. La fel se intampla si in organismul uman, odata ce flavonoidele sunt asimilate.Bioflavonoidele sunt substante potentatoare de efect pentru vitamine si minerale,marind efectul acestora de la 20 pana la 200 de ori.

Surse:coaja de măr şi pară, pieliţa internă a citricelor, fructele care au culori intense, fructe rosii de padure (zmeura, mure, afine) si legume: rosii, broccoli, grau incoltit, ardei, salata verde, piper verde Asadar, principalele surse de bioflavonoide sunt  fructele si legumele rosii, insa si ceaiul negru are o actiune vindecatoare miraculoasa pentru persoanele cu afectiuni circulatorii.

Cele mai cunoscute bioflavonoide sunt quercetina, rutina, hesperidina, naringina, baicalina şi picnogenolul.

Proprietati:

-cresc rezistenţa capilarelor, reglându-le permeabilitatea ;

-se opun formării de varice şi hemoroizi;

-sunt substante cu proprietati antisclerotice,antitrombotice,antivirale,anticancerigene;

-sunt esenţiale pentru protecţia în calea oxidării vitaminei C;

-regeneratoare hepatice;

-reduc problemele legate de ciclul menstrual;

-au efect anti-abortiv;

-bioflavonoidele din afine sunt eficace în tulburările de vedere (amelioreaza vederea crepusculară, reducând fenomenele de neacomodare la întuneric);

-se opun degenerărilor retiniene de origine hipertensivă, diabetică şi miopiei;

-vindecă mai repede rănile;

-preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea.

Factori care scad absorbtia bioflavonoidelor si determina carenta: fumatul, stresul, antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene, antibioticele, cafeaua.Carenţa de bioflavonoide este asemănătoare cu carenţa de vitamină C : pierderi de sânge, fragilitate capilară, hematoame ; constituie un factor predispozant pentru reumatism

Factorii care cresc absorbţia bioflavonoidelor : vitamina C, Calciul,Magneziul.

PRECAUŢIE. Formele de bioflavonoid care în mod natural se intâlnesc în coaja fructelor şi legumelor nu sunt periculoase. Dacă doriţi să consumaţi cantităţi suplimentare, care se comercializează prin intermediul farmaciilor, trebuie să consultaţi medicul. Cel mai bine este să consumaţi bioflavonoidele in forma lor naturală, nu sub formă de suplimente produse industrial.

Surse de informare

Dr.Calin Marginean,Antioxidantii,Prezentari medicale;

http://suntsanatos.ro/alimentatie-si-nutritie/bioflavonoide-din-fructe-legume-si-plante.html

Melatonina hormonul tineretii

Este un hormon natural produs de glanda pineală (epifiza), a cărui secreţie scade odată cu vârsta

•          Această moleculă pare să resincronizeze organismul, menţinând integritatea sistemului neuro-endocrin şi a celui imunitar;

•          S-a observat că nu neapărat melatonina prelungeşte viaţa, ci buna funcţionare a epifizei ; evitând îmbătrânirea epifizei, este întârziată îmbătrânirea întregului organism;

•          Melatonina dă o protecţie majoră anti-îmbătrânire asupra glandei pineale ; dacă melatonina este administrată sub formă de suplimente, epifiza nu mai trebuie s-o producă, încetinindu-şi propria îmbătrânire şi secretând alte substanţe importante, ca de pildă TRH;

•          Nu este toxică nici la administrarea de doze orale enorme (excesul fiind eliminat urinar), care (culmea !) nu pun a la long epifiza în repaus ; dacă este sistată administrarea orală, secreţia glandulară revine prompt, ba chiar mai bine decât înainte !?!

•          Este prezentă pretutindeni : vegetale, lapte, fiinţele vii;

•          Este produsă în timpul somnului exclusiv de epifiză (în timpul zilei şi de alte ţesuturi), având un spike nocturn al secreţiei aproape constant, la aceeaşi oră, în fiecare noapte, între orele 10 p.m. şi 2 a.m. ; combate drastic insomniile;

•          Protejează epifiza, restaurând indirect ritmurile hormonale ale tinereţii ; carenţa sa reprezintă un important semnal de alarmă : când nivelul hormonului scade, îmbătrânim;

•          Normalizează nivelul Zn la vârste avansate( zincul asigura sanatatea prostatei);

•          Reduce nivelul colesterolului;

•          Protejează împotriva efectelor negative ale stresului;

•          Menţine la nivel optim, sau reface ritmul somn / veghe alterat;

•          Factor anti-tumoral;

•          Stimulează sistemul imunitar ; efecte benefice în SIDA, alături de Se şi Zn;

•          Măreşte rezistenţa organismului la stres;

•          Protejează împotriva bolilor cardiace degenerative;

•          Stimulează şi susţine funcţia sexuala;

•          Este un antidepresiv şi un anxiolitic natural, uşor.

•          (doza maximă experimentală a fost de 3 mg seara, înainte de a stinge lumina, 6 luni consecutiv ; uzual se administrează între 0,3-0,5 mg / zi) ; la începutul tratamentului cu (suplimente de) melatonină, la unele persoane au apărut : tachicardia, ameţeli, hemicranie, sau chiar insomnie

•          Nu se recomandă administrarea Melatoninei în sarcină, alăptare, sau la copiii foarte mici.

Indicatii :reglarea ritmului somn-veghe; in insomnii rebele, insomnii prin schimbarea fusului orar (calatorii cu avionul), oboseala cumulativa, stari depresive tranzitorii, indispozitii pasagere.

Sursa:Dr.Calin Marginean,Antioxidantii,Prezentari medicale.

Coenzima Q10

Este un antioxidant pe care il produce organismul,dar poate fi adus şi din afară,prin aport alimentar sau suplimente nutritive.Exerciţiul fizic,vitamina E şi Seleniul,stimulează organismul să produca coenzima Q10.

 -coenzima Q10 provenita din alimente se absoarbe la nivelul intestinului subtire;

-se absoarbe doar in mediu lipidic(gras);

-coenzima Q10 din alimente se poate distruge prin prajire,fiind mai rezistenta la prepararea prin fierbere sub 110 grade celsius;

-coenzima Q10 produsa de organism,prezinta riscul unor scaderi,in cazul in care ficatul nu functioneaza bine, in lipsa unor vitamine sau in urma administrarii anumitor medicamente;

Functiile coenzimei Q10

-asigură peste 90% din energia ce se formează in organism;

-intareste sistemul imunitar,stimuland productia de anticorpi;

-este implicata in functionarea muschiului cardiac(atenueaza aritmiile,asigura buna functionare a valvelor);

-este implicata in metabolismul celular,furnizand energie la nivel celular,organic si la nivelul intregului organism;

-sprijina buna functionare a organelor genitale la barbati,imbunatatind functiile erectile;

-reduce riscul gingivitelor,paradentozelor;

-are proprietaţi antitumorale,fiind un antioxidant,este util in lupta impotriva cancerului( in chemioterapie reduce efectele adverse ale medicatiei);

-dupa 2 luni de administrare,scade tensiunea arteriala;

-reduce nivelul glicemiei;

-sprijina functionarea sistemului muscular;

-previne aparitia ridurilor prin efectul antioxidant si asigura o buna permeabilitate in cazul preparatelor cosmetice alaturi de acizii grasi,aloe vera sau vitaminele A,E.

-îmbunătăţeşte funcţia cerebrală şi creşte capacitatea de memorizare;

-scade depozitele de grăsime;

-măreşte rezistenţa musculară la efort;

-grăbeşte vindecarea plăgilor, menţine supleţea, elasticitatea şi tinereţea tegumentelor;

-capabilă să vindece ulcerul gastroduodenal;

-ajută la refacerea ficatului (hepatite acute sau cronice);

-utilă în tratamentul schizofreniei, a bolii Alzheimer şi a sclerozei multiple;

-întârzie procesele de îmbătrânire şi se opune celor degenerative.

Coenzima Q10 fabricata de organism

Rezulta in urma unui proces complex de biosinteza interna care cuprinde 17 faze si la care participa vitaminele B2,B3,B5,B6,B12,acidul folic,vitamina C,tirozina,si seleniul.Organismul produce aceasta substanta in cantitati suficiente pana in jurul varstei de 25-30 de ani, dupa care scade odata cu varsta.Dupa varsta de 30 de ani,odata cu initierea proceselor de imbatranire,scade productia proprie de coenzima Q10,fiind necesar aport suplimentar prin dieta sau/si suplimente nutritive.Studiile din ultimii zeci de ani,au demonstarat ca mentinerea unui aport suficient de coenzima Q10,este un factor esential in mentinerea sanatatii .La bolnavii de inima,s-a constatat un deficit de CoQ10,precum si la bolnavii de cancer.

Scaderea nivelului Co Q10,determina cresterea nivelului homocisteinei( vezi articolul despre infundatorii vaselor de sange),afecteaza calitatea pielii,si alte daune.Din alimente cantitatea de CoQ10 pe care o putem lua variaza intre 1 si 3 mg pe zi.Se impune deci ca odata cu inaintarea in varsta si in cazul unor afectiuni suplimentarea CoQ10 prin alimente si suplimente nutritive.In suplimentele nutritive exista 2 forme de Co Q10 una extrasa din frunzele de tutun si alta extrasa din alge.

Doza zilnica recomandata:

-adulti:30-90mg(se recomanda a se lua cu 2-10g ulei de masline sau de in,pentru a fi optim absorbita);

-30 mg este suficienta la persoanele sanatoase,se indica pentru preventie;

-la fumatori sau cei care consuma alcool si la bolnavii de inima ,100-200mg.

Atentie!!!Administrata seara in cantitati mai mari de 100mg,poate induce insomnii!!!

Cand avem nevoie de CoQ10

Sunt anumite situatii in care deficitul de Co q10,este cauzat de:

-afectiuni metabolice,periade de efort fizic si nervos,care obliga organismul sa consume cantitati mari de CoQ10;

-administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului;

-administrarea de medicamente pentru scaderea tensiunii.

Semne ale deficitului de Co Q10

-scaderea energiei intreguiui organism;

-hipertensiune;

-aritmii;

-astenie nervoasa;

-distrofie musculara;

-gingivita;

-obezitate;

-scaderea imunitatii;

-cancere cu orice localizare.

Interactiuni cu medicamentele ale CoQ10

-poate interfera cu efectul anticoagulantelor,caz in care se va administra cu prudenta;

-in cazul diabetului are un efect pozitiv,prin scaderea necesarului de insulina(doar sub supraveghere medicala);

-in depresii are efect pozitiv,putand fi administrate concomitant cu antidepresivele;

-in hipercolesterolemii are efect pozitiv,putand fi administrat concomitent cu medicatia.

Surse alimentare: frunzele de tutun, uleiul de cătină, uleiul de soia, alune, varză, conopidă, broccoli, spanac, ton, sardină, germenii de grâu, orez integral, uleiurile vegetale, inimă şi muşchi de vită

Organele care au mai multă nevoie de coenzima Q10 sunt cele cu metabolism intens : creier,ficat,inimă.Alimentaţia vegetariană aduce un aport sporit de coenzima Q10.Persoanele care si-au depăşit greutatea,au mai puţina coenzimă Q10,comparativ cu cei cu greutate normală sau subponderali.Sinteza in organism a coenzimei Q10,scade cu inaintarea in vârstă.

Surse de informare

Dr. T. Colin Campbell și Thomas M. Campbell II, Studiul China, Ed. Paperback, 2006

Robert Morse,Sa traim sanatos fara toxine,Ed. Paralela 45, 2009

Rudolf Breuss,Tratamentul total al cancerului,Ed Anandakali,Sibiu,1999

Chase Ravel, Medicamente miraculoase, pe care nu le cunoașteți încă, Ed. Elit

www.remediumplus.ro-despre Coenzima Q10;

Dr.Calin Marginean,Antioxidantii,conferinte medicale. 

Vitaminele E

Vitamina E este un puternic antioxidant care protejează celulele organismului de acţiunea daunatoare a radicalilor liberi. Din componenţa vitaminei E fac parte 8 tocoferoii, toţi avand aceleaşi acţiuni fiziologice. Mai activ si mai eficace este însă alfatocoferolul, in funcţie de care se si stabileşte necesarul in vitamina E . Vitamina E intervine favorabil în reproducere, în asigurarea funcţionarii normale a glandelor sexuale si a celor endocrine.

Surse:ulei de germeni de grâu , ulei de floarea soarelui, migdale, ulei de măsline, soia, nuci, germenii de grâu, zmeura, salata, ardei, spanac, piersici , uleiul de cătină, polen, pătrunjel, aloe vera, mazăre, ridiche neagră, seminţele de in, bostan şi de floarea soarelui, roşii, alune, arahide.

Proprietaţi

-protejează organismul de efectele radiaţiilor,smogului;

-grăbeste vindecarea rănilor,arsurilor;

-stimulează circulatia capilară;

-antitumoral;

-stimulează activitatea sistemului nervos central;

-scade tensiunea arteriala.

Necesar zilnic: 20-30 mg.

Factori care generează deficit de vitamine E:medicamentele pentru scăderea colesterolului,anticoncepţionalele orale,pastilele cu fier anorganic,fumatul,sarcina,alăptarea,hepatitele,pancreatitele,etc.

Acidul ascorbic (vitamina C)

Vitamina C este un antioxidant de excepţie ce contribuie activ  la frânarea proceselor degenerative  din organism.

Proprietaţi

-vitamina C este necesară in formarea colagenului, o proteină care asigură tarie oaselor si dinţilor, cartilagiilor, muşchilor si  asigură sanatatea vaselor de sange;

-asigură funcţionarea normală a sistemului imunitar,previne apariţia astmului şi alergiilor;

-previne uzura celulelor,încetinind procesele de îmbătrânire;

-este un fixator de Calciu mai puternic decât vitaminele D;

-scade colesterolul total şi creşte HDL-C (fractiunea buna a colesterolului);

-previne cataracta, îi opreşte evoluţia şi chiar determină regresia ei;

-creşte longevitatea şi scade numărul deceselor de orice cauză;

-ajută la  absorbţia fierului lanivelul intestinului;

-accelerează vindecarea rănilor;

-previne transformarea nitraţilor (din ţigari, fum, grăsimi) in substanţe cancerigene;

-măreşte rezistenţa organismului la efort;

-creşte performanţele intelectuale şi indicele IQ (alături de vitamina B1);

-asigură integritatea tegumentelor şi mucoaselor;

-stimulează atât imunitatea anti-cancer, cât şi pe cea antiinfecţioasă;

-contribuie la buna funcţionare a glandelor suprarenale;

-fortifică musculatura şi ţesutul conjunctiv;

-stimulează eliminarea plumbului din oase;

-combate sterilitatea masculină;

-grăbeşte vindecarea hepatitelor acute şi opreşte evoluţia celor cronice spre ciroză sau cancer hepatic.

Factori care scad nivelul vitaminei C:varsta inaintata, alcoolismul,malabsorbţia cronică.

Simptomele lipsei de vitamina C sunt: oboseală, astenie, slabiciune, stare de depresie, lipsa poftei de mâncare, dureri osoase moderate, ameţeli, piele uscată, edeme, gingivită, hemoragii.

Deficitul de vitamina C - conduce la apariţia scorbutului care este o boala caracterizată prin anemie, căderea dinţilor si sângerari sub piele. In carenţa de vitamina C, tenul devine uscat si palid, pierzandu-şi stralucirea si prospeţimea. Excesul de vitamina C (1000-5000 mg pe zi) se manifestă prin deranjamente stomacale mai ales în cazul unei sensibilitaţi crescute la aciditate, apariţia de pietre la rinichi, afectarea sistemului imunitar si apariţia simptomelor de ameţeala si greaţă.

Surse de vitamina C: fructe (portocale, papaya, mere, căpsuni, grepfruit, pepene), broccoli, ardei gras, roşii, mango, cartofi, varză, spanac, lamâie, afine.

Carotenoizii

Carotenoizii – sunt printre cei mai importanti antioxidanti,sunt pigmenţii de culoare roşie, galbenă sau portocalie,care se găsesc în special în fructele şi legumele de aceeaşi culoare. Cei mai importanţi carotenoizi sunt licopenele, alfa-carotenul, beta-carotenul,luteina si zeaxantina.

LICOPENUL

Licopenul este un puternic antioxidant,întâlnit în aproape orice aliment de culoare roşie : tomate, căpşuni, grape-fruit roşu,pepene rosu, ardei iute şi capia, gogoşari, guava, papaya, ulei de cătină, dar şi-n struguri.Cea mai mare cantitate de licopen se găseşte în tomate (300-400 mg/kg).Este singurul anti-oxidant a cărui cantitate sporeşte de circa 4-6 ori prin fierbere (bulionul / pasta de roşii).Inainte de a consuma legume sau fructe care contin licopen,consumati 1 linguriţă de ulei de masline sau 1 linguriţă de ulei de in,pentru amplificarea absorbţiei (licopenul prezintă biodisponibilitate si efect antioxidant scăzut in medii apoase, in timp ce mediile lipidice il fac puternic reactiv si biodisponibil).
Proprietaţi:
-are o capacitate anti-oxidantă de 10 ori mai puternică comparativ cu vitamina E;
-este o substanţă cu efecte anti-tumorale in special în cancerul de prostată, sân, vezică urinară, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plămâni, piele;
-reduce semnificativ riscul aterosclerozei (incidenta infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consumă frecvent fructe şi legume bogate în licopen);
-scade incidenţa infarctului miocardic cu 20-50%;
-reduce procesele de îmbătrânire celulară;
-reduce riscul bolilor degenerative si a maladiei alzheimer;
-alături de vitaminele C şi E, previne degenerescenţa maculară a retinei şi diminuează riscul de cataractă cu 50%

ALFA-CAROTENUL

Proprietati:
- este un antioxidant,protejează celulele de efectele daunatoare ale radicalilor liberi;
- asigura necesarul de vitamina A;
- imbunatateste sistemul imunitar;
- contribuie al funcţionarea adecvata a sistemului de reproducere;
Surse:morcovii, dovleceii, roşiile, fasolea verde, coriandru si sfecla elvetiana.

BETA-CAROTENUL ( provitamina A )

Beta-carotenul este un antioxidant,important pentru vedere, piele, cresterea si dezvoltarea oaselor, si se gaseste in multe fructe si legume galbene, dar nu numai.Are un efect protector si asupra plamanilor si a ochilor, si un efect benefic in reglarea zahărului din sânge, în special la diabetici.Beta-carotenul a fost asociat decenii întregi cu vitamina A deoarece în organism este transformat rapid în aceasta. Necesar zilnic : 5000-8000 UI (2-3 mg/zi - un morcov mediu conţine ceva mai mult de 10.000 UI)

Surse: lucernă, migdale,salată, măceşe, alune, arahide, spanac, varză, sfeclă roşie, mango,papaya, pătrunjel, nucă, pepene galben,caise, măsline, tomate, ulei de cătină, germeni de grâu, leguminoase, rădăcinoase, citrice, prune, usturoi, ceapă, fasole verde, tot ce-i verde, zmeură, pere, mere, smochine, creson, mazăre, bostan, dude, gutui, avocado, castane, cireşe, banane, nap, castravete, ananas, coacăze, mei, ovăz, orez, păpădie, struguri, ţelină, aloe.

Proprietati :

-substanta antiinfecţioasă;

-substanţă anti-oxidantă;

-reglează somnul şi tensiunea arterială;

-stimuleaza sistemul imunitar;

-ajută la formarea smalţului dentar;

-asigură vederea normală ;

-ajuta la functionarea optima a sistemului reproducator;

-stimulează creşterea osoasă şi dentară;

-rotejeaza împotriva radiaţiilor de orice fel;

-impreună cu vitamina C, reduce mult secreţia de mucus bronşic la astmatici şi la bronşiticii cronici;

-utilă în tratamentul calviţiei androgenice, a ridurilor şi a acneei juvenile;

-este vitamina longevităţii întârziind mult apariţia senilităţii

-protejează ADN-ul celular de acţiunea nocivă a toxinelor

Factori care genereaza deficite de betacaroten(provitamina A; diareea cronică, medicaţia de scădere a colesterolului, uleiul mineral, contraceptivele orale, alcoolul, fumatul, stresul, sarcina şi alăptarea, hepatitele şi ciroza hepatică.

LUTEINA

Luteina( alături de zeaxantină),este un antioxidant natural,care oferă protecţie retinei împotriva radiaţiilor luminoase care o pot afecta şi distruge,cu consecinţe catastrofale care pot afecta vederea pâna la orbire.Luteina(alături de zeaxantină) este o substanţă specifică ochiului,nu se poate sintetiza in organism şi trebuie adusă prin aport alimentar.

Luteina este antioxidantul capabil să lupte cu radicalii liberi,care la nivelul ochiului ar putea da degenerescenta maculara şi cataractă.Rolul luteinei şi a zeaxantinei este de a filtra componenta albastră a luminii solare sau artificiale,pe care ochiul până la retină nu este capabil sa-l porească.Componenta albastră din razele de lumină şi radiaţiile UV in exces sunt deosebit de dăunătoare retinei,pe care o pot distruge ireversibil.O multitudine de studii efectuate in ultimii ani,au evidenţiat rolul determinant al luteinei in buna funcţionare a retinei şi a ochiului in general.Rezultă deci importanţa deosebită a alimentaţiei in funcţionarea optima a ochiului.

Proprietaţile luteinei (alături de zeaxantină)

-Protejează vederea împotriva degenerescenţei maculare şi cataractei.Pentru a avea o vedere optimă,aduceti prin aport alimentar alături de luteină şi surse de acizi graşi omega 3 ( recomandarea mea este consumul uleiului de in-vezi articol despre uleiul de in ).Există studii care au demonstrat că o alimentaţie corectă care include surse de luteină, vitamina E, şi rezveratrol,previne şi întârzie apariţia cataractei şi protejează ochiul.

-Protejează inima  (surse  de luteină + surse de vitamina C);

-protejează creierul;

-protejează pielea-studiile au evidenţiat că suplimentarea zilnică cu 10mg de luteină duce la creşterea hidratării pielii cu peste 30% şi la creşterea elasticitaţii acesteia

-protejează plămânii-studiile au evidenţiat că luteina ajută la refacerea ţesuturilor in special după abandonarea fumatului.La fumători, luteina micşorează stresul oxidativ al componentelor toxice din fumul de ţigară.Deci fumătorii trebuie să-şi completeze zilnic dieta cu alimente bogate in acest antioxidant.

-menţine articulaţiile sănătoase-studiile au demonstrat că luteina consumată frecvent,este un sprijin in evitarea îmbătrânirii articulaţiilor.Pentru articulaţii sănătoase recomand mişcare,alimentaţie sănătoasă,atitudine pozitivă alături de surse de luteină.

-poate fi folosită in profilaxia sau tratarea cancerelor alături de alţi antioxidanţi.

Cantitatea de luteină din alimente( in micrograme/100g )

-nap 18.000

-spanac fiert 12.000

-spanc crud 1.800

-mazare 2500

-dovlecel 2125

-broccoli 1100-1700

-varza bruxelles 1590

-salata verde 1200-1300

-nuci 1200

-morcov fiert 1100

-fasole verde fiarta 800

-ou 150

-porumb 644

-kiwi 120

 Doza recomandata

-3mg/zi doza minim recomandata;

-6mg/zi pentru un consum terapeutic;

-10-20mg/zi in degenerescenta maculara;

-10mg/zi in probleme de nutritie si pentru protectia pielii.

Alte surse de luteină : loboda, dovleacul galben, rubarba, praz, vegetale verzi şi orice fruct sau legumă care are culori intense.

Luteina poate fi utilizata cu rezultate bune in pentru prevenirea bolilor cardiovasculare si a cancerului de prostata. Efectul luteinei este amplificat de licopen  cu consecinte deosebite in ce priveste scaderea colesterolului sangvin si incetinirea sau stoparea degenerarii maculare.

ZEAXANTINA

Are culoarea galbenă si alaturi de luteina asigura o protectie deosebita ochiului.

Cantitatea de zeaxantina din alimente( in micrograme/100g)

-porumb dulce fiert 530;

-spanac 180-330;

-varza fiarta 266;

-salata verde 187;

-mandarine 142.

Dupa cum putem observa din tabele,biodisponibilitatea luteinei si zeaxantinei este mai mare la legumele fierte.

Alte surse de yeaxantină: ardeii roşii, mango, portocale, spanac, gălbenuşul de ou (şi-n general acolo unde există şi beta-carotenul).

Luteina si zeaxantina se găsesc împreuna in alimente,diferă doar proporţia in care acestea se găsesc.Zeaxantina are roluri asemănătoare luteinei.

Surse de informare

Dr. T. Colin Campbell și Thomas M. Campbell II, Studiul China, Ed. Paperback, 2006

Robert Morse,Sa traim sanatos fara toxine,Ed. Paralela 45, 2009

Rudolf Breuss,Tratamentul total al cancerului,Ed Anandakali,Sibiu,1999

Chase Ravel, Medicamente miraculoase, pe care nu le cunoașteți încă, Ed. Elit

"Dieta pentru ochi sanatosi",Autor:Milena Sadova,martie 2007,www.supereva.ro

www.vitamin-resource.com-studii despre luteina

www.remediumplus.ro-despre luteina.

Resveratrolul

Resveratrolul, un colorant polifenolic, este considerat cel mai puternic antioxidant natural cunoscut până acum, de patru - cinci ori mai puternic decat betacarotenul, de 50 de ori mai puternic decat vitamina E si de 20 de ori mai puternic decat vitamina C.Antioxidant inseamna, in primul rand, anticancer, prevenţie si terapie, antiimbătrânire, antiinflamator.

Surse: resveratrolul se gaseste in fructele de culoare indigo-visiniu spre negru, cum ar fi agude negre, struguri negri( mai ales in pieliţa), sâmburii de struguri negri si albi, vinul roşu, negru, mure, corcoduşe negre, prune de culoare inchisă, coacaze negre, afine, mere inchise la culoare. Legumele bogate in resveratrol sunt ceapa roşie, fasolea neagră si lintea neagră. Varza de Bruxelles, fragii si alunele nu au culoarea neagra, dar conţin resveratrol intr-o cantitate mai mică.

 Proprietăţile resveratrolului:

-îmbunătaţeşte memoria;

-creşte rezistenţa organismului la stres;

-scade nivelul glicemiei;

-echilibrează tensiunea arterială;

-imbunătăţeşte vederea;

-incetineşte procesele degenerative la nivelul sistemului nervos central;

-are efect antitumoral,încetineste cu pana 50% inmultirea celulelor cancerigene sau poate chiar sa le şi oprească.Acţioneaza împotriva oricărui tip de localizare tumorală (sân, ovar, testicul, ficat, stomac);

-stimulează inmulţirea celulelor sănătoase si capacitatea lor de regenerare;

-scade nivelul colesterolului rău si creste nivelul celui bun;

-ajută la scăderea vascozitatii sângelui, imbunataţind astfel circulatia sangelui, arterele ramanand elastice;

-menţine elasticitatea si fermitatea pielii, impiedică imbătrânirea prematură;

-are efecte anti-SIDA, antivirale, antialergice, antibacteriene şi antiinflamatoare;

-măreşte elasticitatea articulaţiilor;

-revine şi combate eficient osteoporoza.

Niciun produs de sinteză  fie capsule ori comprimate, nu va avea, niciodata, efectul pe care-l are substanţa dintr-un produs natural. De aceea, vă recomand consumul regulat de fructe si legume care contin aceasta substanta, ca atare, ori sub forma de suc.

Scala ORAC a celor mai sănătoase alimente

Scala ORAC (unităţi / 100 g produs) a celor mai sănătoase alimente, de care trebuie să ţină cont în stabilirea regimului alimentar orice pacient cu o proliferare malignă, (dar nu numai) este următoarea :

314.446  pudra de cuişoare
312.400  tărâţele neprelucrate de sumac
267.536  pudra de scorţişoară
240.000  tărâţele de sorg bogate în tanin
200.129  pudra de oregano uscat
159.277  pudra de curcuma
102.700  boabele de acai liofilizate
100.800  tărâţele negre de sorg
  91.500  pudra de roşcove (carob, ceratonia)
86.800  sumacul brut
80.933  cacaoa pudră uscată şi neîndulcită
76.800  seminţele de chimen
75.000  pudra concentrată de boabe de maqui
74.349  pătrunjelul uscat
71.000  tărâţele de sorg roşu
  70.000  cireşele Acerola
67.553  busuiocul uscat
48.504  pudra de curry
45.400  sorgul brut bogat în tanin
40.200  pudra de ciocolată olandeză
40.000  sucul de boabe de maqui
  32.004  salvia proaspătă
  29.257  seminţele de muştar galben
28.811  ghimbirul pudră
27.618  piperul negru boabe
27.426  cimbrul în stare proaspătă
27.297  măghiranul în stare proaspătă
25.300 fructul de lyci (sau lechee)
25.300  fructul de goji
  24.700  polenul granule
24.287  tărâţele de orez crude
23.636  pudra de chili
21.900  boabele de sorg negru
20.823  bomboanele de ciocolată neagră
19.600  cojile seminţelor de in
18.053  bomboanele de ciocolată amăruie
17.940  nucile pecan
17.919  boiaua de ardei
16.062  boabele de chokeberry crude
15.542  frunzele proaspete de tarhon
14.840  rădăcina de ghimbir proaspătă
14.697  boabele de soc crude
  14.000  boabele de sorg roşu
  13.978  frunzele proaspete de mentă
13.970   boabele proaspete de oregano
13.541   nucile englezeşti (walnuts)
9.645   alunele de pădure sau alunele turceşti
9.584   coacazele roşii crude
9.465   boabele proaspete de cimbru
9.416   infuzia de anghinarie
8.459   boabele de fasole roşie crudă
8.320   boabele de fasole roz crudă
8.040   boabele de fasole neagră crudă
7.983   fisticul crud
7.960   coacazele negre crude
7.779   fasolea Pinto crudă
7.581   prunele “diamantul negru” cu coajă crude
7.528   bomboanele de ciocolată cu lapte
7.282   lintea crudă
7.274   agavele uscate
    6.665   pudra de usturoi uscat
6.552   anghinaria crudă
6.552   afinele crude
6.552   prunele uscate
6.400   tărâţele de sorg alb
6.330   siropul de ciocolată
6.259   prunele crude
5.997   frunzele proaspete de melisă
5.764   boabele de soia crude
5.735   pudra de ceapă
5.347   murele
    5.346   usturoiul crud
5.141   frunzele crude de coriandru
4.882   zmeura crudă
4.805   frunzele proaspete de busuioc
4.454   migdalele
    4.392   frunzele proaspete de mărar
4.343   frunzele de ceai
4.275   merele roşii
4.188   stafidele albe
3.898   merele “Granny Smith”
3.577   căpşunile proaspete
3.432   untul de arahide
3.383   smochinele proaspete
3.365   cireşele obişnuite dulci
    3.307   rodia
3.277   agrişele crude
3.234   caisele confiate
3.166   arahidele de orice fel, crude
3.145   varza roşie fiartă şi scursă fără sare
3.083   broccoli crud
3.082   merele obişnuite cu coajă
2.941   perele crude
2.938   agavele fierte
2.936   merele ”Red delicious”, crude, fără coajă
2.906   sucul de coacăze negre
    2.830   strugurii negri
2.828   merele Gala crude cu coajă
2.764   (condimentul) cardamom
2.670   merele Golden crude cu coajă
2.589   merele Fuji crude cu coajă
2.573   merele crude fără coajă
2.550   guava
2.386   brocolli fiert şi nesărat
2.380   salata lollo crudă
2.359   fulgii de porumb
2.341   sucul proaspăt de rodie
2.308   fulgii de ovăz instant fortificat
    2.294   granola cu stafide
2.252   varza roşie crudă
2.210   merele Golden crude fără coajă
2.200   sorgul alb boabe
2.184   seminţele de ridiche încolţite
2.183   tărâţele de ovăz
2.175   fulgii de ovăz simpli
2.150   frunzele de sparanghel crude
    2.115   cartofii dulci copţi în coajă
    2.104   pâinea integrală de grâu
    2.094   arpagicul crud
    2.050   varza albă fiartă, scursă şi nesărată
2.036   sucul de prune
1.990   guava roşie
    1.965   piureul de mere
1.963   pâinea integrală de secară
1.948   caju crud
1.946   frunzele crude de sfeclă
1.933   avocado
    1.911   perele verzi cu coajă
    1.819   portocalele
    1.814   piersicile crude
    1.788   sucul de struguri roşii
    1.773   varza roşie fiartă
1.767   sfecla crudă
    1.750   merişoarele
    1.750   coarnele
1.746   perele de Anjou roşii
    1.743   floricelele de porumb
    1.736   ridichile crude
    1.695   nucile de macadamia prăjite
    1.687   frunzele de spanac congelate şi nefierte
1.680   cartofii roşii cu coajă copţi
1.644   sparanghelul fiert şi scurs
1.620   mandarinele crude
    1.548   grape-fruit-ul roz şi roşu
    1540    fragii
    1.521   ceapa roşie crudă
1.520   boabele de fasole marină crude
1.515   spanacul crud
1.510   seminţele de lucernă încolţite
    1.506   noni
1.447   frunzele proaspete de salată verde
    1.421   pâinea integrală din amestec de cereale
    1.419   nucile braziliene uscate
    1.326   cartofii roşii copţi
    1.322   cartofii roşii cruzi
    1.318   pâinea de ovăz
    1.303   fulgii de grâu
    1.301   pătrunjelul proaspăt
    1.263   ciocolata cu lapte de băut
    1.260   strugurii roşii proaspeţi
    1.253   ceaiul verde gata preparat
    1.247   agave crude
    1.238   sucul de grape-fruit galben
    1.225   sucul de lămâie
    1.220   ceapa galbenă călită câteva minute
    1.210   kiwi
    1.150   uleiul de măsline extra-virgin
    1.138   cartofii albi copţi în coajă
    1.118   strugurii albi sau verzi cruzi
    1.115   caisele crude
    1.098   cartofii roşii cruzi
    1.058   cartofii albi cruzi
    1.034   ceapa albă crudă
    1.005   vinul de masă roşu
    1.002   sucul de căpşune
    1.002   mango crud
    1.001   sosul de salsa
       984   ardeiul dulce portocaliu crud
       980   varza de Bruxelles
       965   ardei dulce galben crud
       962   seminţele de soia mature încolţite şi nefierte
       933   vânăta crudă
       923   ardeiul verde dulce crud
       904   fasolea Pinto gătită
       902   cartofii dulci cruzi
       884   ananasul crud
       879   banana
       856   varza albă fiartă, scursă nesărată
       847   năutul crud
       847   ardeiul roşu călit
       830   strugurii albi proaspeţi
       829   conopida proaspătă
       793   sucul de struguri albi
       791   ardeiul dulce roşu proaspăt
       759   fasolea verde crudă
       750   nectarinele crude
       741   mazărea galbenă crudă
       728   boabele de porumb dulce crude
       726   sucul de portocală
       704   sucul de pere
       694   ardeiul dulce galben
       694   sos de tomate
       666   morovii cruzi
       620   conopida fiartă scursă fără sare
       616   nucile uscate
       615   ardeiul dulce verde călit câteva minute
       600   mazărea verde congelată
       578   sosul picant
       568   sucul de ananas
       564   oţetul de mere
       546   prunele roşii crude
       524   mazărea despicată seminţe mature crude
       508   varza albă crudă
       497   ţelina crudă
       496   brocolli congelat
       490   prazul crud
       486   sucul de roşii conservat cu sare
       483   dovleacul crud
       481   semintele de mac
       436   siropul de piersici conservat
       413   porumbul dulce conservat
       410   oţetul din vin roşu
       408   sucul de mere
       392   vinul alb de masă
       367   tomatele roşii coapte
       317   morcovii fierţi şi scurşi nesăraţi
       315   pepenele galben crud
       307   bulbul de fenicul crud
       245   vinetele fierte scurse nesărate
       225   oţetul din miere
       214   castraveţii cruzi cu coajă
       180   dovlecelul crud
       142   pepenele verde crud
       126   castravetele decojit crud
       106   uleiul de arahide
         82   limes crud

Preluat de pe site-ul:www.revistanaturiata.ro