Cum să aleg un ulei alimentar bun pentru sănătate

Caracteristici ale uleiurilor alimentare:

• fac parte din clasa grăsimilor nesaturate sau grăsimi lichide la temperatura camerei;
• constituie cel mai calorigen aliment (930 kcal / 100 g produs-situat în vârful piramidei alimentare).Ar trebui consumate zilnic dar in cantitati cat mai mici.
• au origine vegetală (cu excepţia uleiului de peşte)
• sunt o bogată sursă de vitamine A, D, E şi F (în special uleiul de peşte)
• NU conţin colesterol (cu excepţia uleiului de peşte);nici un ulei de origine vegetala nu contine colesterol;
• sunt acizi grasi mono- sau poli-nesaturaţi
• la un aport zilnic de peste 3 linguri / zi, corpul le converteşte în colesterol şi trigliceride

Uleiurile vegetale se împart în 3 mari clase, în funcţie de structura lor chimică : omega 6, omega 9 şi omega 3.

Uleiurile omega 6 sunt urmatoarele: floarea soarelui, dovleac, porumb, germeni de grâu, seminţe de struguri, soia, rapiţă, palmier, susan etc.

Caracteristicile uleiurilor omega 6:

• sunt extrem de sensibile la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului.
• suferă rapid procese de izomerizare  din forma CIS (formă anti-aterogenă) –în forma TRANS (formă pro-aterogenă) şi oxidare, devenind pro-aterogene şi pro-cancerigene.Acizii grasi trans îi gasim in uleiuri omega 6 expuse la lumina( deci toate uleiurile din supermarketuri care sunt in ambalaje transparente si sunt expuse la lumină ),in alimentele pe care le prăjim in aceste uleiuri,in margarine,cipsuri,pufuleţi,lactate,biscuiţi,brioşe,gogoşi,etc.Cea mai mare cantitate de acizi grasi trans,se gasesc in  carnea de pui si in carnea de vita.Prin prăjirea acestor uleiuri rezultă  alaturi de acizi grasi trans si doua substanţe deosebit de cancerigene si sensibilizante pentru aparatul respirator: acroleina şi acrilamida.Acizii grasi trans,acroleina si acrilamida sunt substanţe de 2 ori mai periculoase decât colesterolul pentru vasele noastre de sânge.
• uleiurile omega 6 au efect pro-inflamator, pro-reumatic şi pro-cancerigen,procoagulant(sângele se ingroaşă cu risc de a face cheaguri) mai ales cand suferă transpozitii,asa cum am explicat mai sus.
• Au un efect vazoconstrictor asupra vaselor de sânge, vasele din periferie se strâng,irigarea in periferie este proastă si astfel persoanele care consumă aceste uleiuri au extremitaţile reci( maini,picioare reci);
• pentru a fi cat de cat sanatoase,este obligatoriu să fie extrase prin metoda presării la rece, şi să fie păstrate şi comercializate în sticle brune şi depoyitate la întuneric şi să nu fie rafinate termic( rafinare presupune incalzirea lor la temperaturi inalte si sufera transpozitii).Nu cumparati uleiuri din aceasta clasă,daca nu sunt in recipiente inchise la culoare.
• devin toxice prin refolosire, după răjeli repetate.

    

Uleiurile omega 9 sunt extrase din măsline (sau din sâmburii acestora). Sunt mono-nesaturate (unic reprezentant : acidul oleic).Deci reprezentantul clasei este uleiul de măsline.

Caracteristicile uleiurilor de măsline

• foarte rezistente la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului,rezistă la prăjire şi refolosire(totusi nu încurajez pe nimeni sa prăjeasca nimic in nici un fel de ulei,din motivele prezentate mai sus);
• suferă tardiv procese de izomerizare şi de oxidare;
• deşi conţine aproape numai acid oleic (acid gras mononesaturat), uleiul de măsline asigura protecţie cardio-vasculară,gastrică  şi împotriva cancerului de sân.
• uleiul omega 9 este neutru (nici pro- şi nici anti-inflamator sau reumatic).
• va trebui păstrat la întuneric, la rece, ferit de razele solare şi-n recipiente ermetice brune sau metalice şi ar fi bine să fie extras prin metoda presării la rece,dar nu este obligatoriu pot fi şi rafinate,deoarece sunt foarte rezistente la lumină,termic şi la acţiunea oxigenului.

Cum aleg un ulei de masline bun pentru sanatate?Pentru a alege un ulei bun,trebuie sa am in vedere compoziţia chimică, deci trebuie să citesc eticheta produsului.Ce ma interesează,sunt  urmatorii  3 parametri:

-acizi graşi mononesaturaţi-M

-acizi graşi polinesaturaţi-P

-acizi graşi saturaţi-S

Pentru a fi un ulei de calitate,raportul M/P trebuie să fie mai mare decât 6( cu cat mai mare cu atat mai bine), si S mai mic sau egal cu 13g%( ideal ar fi să nu contina acizi grasi saturati S,sau să conţină un procent cât mai mic ),dar daca e sub 13g% este un ulei sanatos.Este preferabil sa fie extra-virgin sau de prima presa,dar nu e obligatoriu.Deci,ma intereseaza compozitia chimica.Exista uleiuri „extra-virgine” de proasta calitate chimica si adesea uleiuri din samburi de masline,sau din turte de masline de o calitate chimica excelenta.

Plantele care furnizează uleiuri omega 3 sunt inul şi canola (SUA), dar şi uleiul unor peşti marini (somon, peşte sabie, cod, macrou, hamsie, hering, ton)

Exista 3 reprezentanti:

• ALA (acidul alfa-linolenic, cu 18 atomi de carbon)
• EPA (acidul eicosapentaenoic, cu 20 de atomi de carbon)
• DHA (acidul docosahexaenoic, cu 22 de atomi de carbon).

În uleiurile vegetale există doar ALA, în vreme ce-n uleiul de peşte,exista toti cei trei reprezentanti, in cantităţi mai mari  EPA şi DHA (alături de colesterol !!!). Organismul uman are însă capacitatea să-şi sintetizeze necesarul de EPA şi DHA, pornind de la ALA. Sunt polinesaturate.Surplusul de EPA şi DHA, alături de cantităţile importante de colesterol din uleiul de peşte, măresc riscul de accident vascular cerebral.Recomand ca sursa de acizi grasi omega 3 doar uleiul de in,avand proprietati deosebite in:mentinerea sanatatii,in preventia diverselor afectiuni cat si in tratamentul diverselor afectiuni.

Caracteristicile uleiurilor omega 3:

• sunt extrem de sensibile la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului-suferă rapid procese de izomerizare CIS-TRANS şi oxidare la dubla legătură, devenind astfel pro-aterogene şi pro-cancerigene, DACĂ nu sunt produse,depozitate,comercializate,utilizate in conditii optime.
• uleiul de in alimentar se extrage din seminţele de in, prin presare la rece, sau prin extracţie cu solvenţi. Principalul factor sanogenetic conţinut este acidul alfa-linolenic (ALA), care se găseşte într-o proporţie de 57% din întreaga masă de ulei.
• uleiul de in este antiinflamator,antireumatic,anticancerigen( distruge vasele de sange care alimentează tumora );
• uleiul de in si uleiul de canola conţin doar reprezentantul inferior al clasei (ALA), din care organismul îşi poate sintetiza şi reprezentanţii superiori ai clasei (EPA şi DHA), în funcţie de necesităţi.
• sursele de origine animală (grăsimea unor peşti marini : somon, ton, cod, hamsie, macrou, hering), conţin toţi cei 3 reprezentanţi ai clasei, dar cantitativ preponderent EPA şi DHA,însă uleiurile de peşte conţin şi cantităţi mari de colesterol.
• unii medici recomandă consumul peştilor graşi, de cel puţin 2-3 ori pe săptămână, dar nu spun nimic de riscurile aportului ridicat de colesterol, apărut în urma unei astfel de diete. Pe de altă parte, o cantitate mare de EPA şi DHA introdusă în organism, determină o fragilitate capilară deloc de neglijat a vaselor cerebrale la persoanele adulte.
• uleiul de in şi cel de canola sunt sursele cele mai bogate de AG omega 3, dar mai există o serie de plante care conţin aceşti AG : algele marine cianofite (spirulina, chlorella, laminaria), soia, nuca etc.
• orice aliment de origine vegetală conţine acizi grasi omega 3, dar într-o cantitate mult mai mică decât sursele enumerate mai sus !
• uleiurile omega 3 au un efect pronunţat anti-inflamator, anti-reumatic, anti-cancerigen, anti-aterogen, anti-trombotic, şi protectoare gastrice.
• sunt extrem de sensibile la lumină, termic şi la acţiunea oxigenului.
• NU se folosesc la gătit, deoarece alterează iremediabil gustul alimentelor (sunt amare si au miros de peşte,miros dat de acizii grasi omega 3 ). Vor fi utilizate doar ca suplimente zilnice,2 linguriţe pe zi,sau cantitaţi mai mari in unele afectiuni.
• este obligatoriu să fie extrase prin metoda presării la rece, nerafinate, cât şi să fie păstrate şi comercializate în sticle brune şi la întuneric !

Functiile uleiurilor omega 3 in organism:

• scad Colesterolul Total sagvin şi LDL-Colesterolul cu densitate mică (fractiunea colesterolului care infunda vasele de sange);
• scad riscul bolilor cardio-vasculare;
• determina o creştere uşoară a HDL-Colesterolul(fractiunea colesterolului care spala vasele de sange);
• au efect anti-trombotic, anti-embolic,reduce moderat vâscozităţatea sangelui;

• scad rata aritmiilor cardiace ;
• sunt absolut necesari pentru dezvoltarea completă a creierului uman în timpul sarcinii şi-n primii 2 ani de viaţă (60% din membrana celulelor nervoase este formata din omega 3,uleiul de in este necesar pentru mentinerea sanatatii retinei si creierului in timpul sarcinii si in primii 2 ani de viata)

• creste cantitatea de serotonină (moleculele cerebrale ale plăcerii);
• au un rol esential in dezvoltarea sistemului imunitar al copilului;
• întârzie şi reduce apariţia simptomelor senilităţii prin blocarea generării de radicali liberi de natură lipidică;
• stimulează creşterea şi dezvoltarea armonioasă a întregului organism;
• intaresc sistemul imunitar ( efecte importante în bolile auto-imune, infecţii virale,bacteriene, cancer, SIDA );
• au efect antitumoral ( distrug vasele de sange care alimentează tumora );
• cresc  suprafeţa  intestinala de absorbţie a nutrienţilor;
• au un rol deosebit in prevenţia si vindecarea ulcerului gastric şi duodenal si in tratarea colonului iritabil;
• sunt antidepresive ( femeile care au in alimentaţie preponderent ulei de floarea soarelui si nu au surse de ulei omega 3 adica ulei de in, au probleme legate de ciclul menstrual, dureri si flux,au extremitatile reci si foarte des au manifestari depresive );
• uleiul de in regularizează frecvenţa cardiaca ( alaturi de 1g de calciu lactic pe zi);
• uleiul de in are proprietaţi antialergice ( persoanele cu astm bronşic si alte alergii respiratorii in primul rând trebuie să reducă consumul de alimente cu potential alergizant:lactate,muraturi,carne de porc, cacao );
• in anemia feriprivă ( sursă de fier +sursă de Vit C + ulei de in alimentar).In absenta vitaminei C fierul nu se absoarbe.Uleiul de in are rolul de a grabi incorporarea fierului in globulele rosii;
• sunt anti-oxidante puternice, utile în prevenţia şi tratamentul pe cale naturală a cancerului;
• au efect hipoglicemiant;

• previn şi combat eficient migrenele;
• cresc rezistenţa sistemului nervos la stres;
• scad frecventa insomniilor ( somnul se instalează mai repede la cei care au în alimentaţie,ca supliment ulei de in );
• stimulează sinteza colagenului din piele, aceasta devenind mai elastică şi mai suplă;
• uleiul de in,alaturi de uleiul de masline,catifeleaza pielea.

   Consecinţele deficitului AG omega 3 din alimentaţie :

• alienare mintală la tineri ;
• determină creşterea frecvenţei sinuciderilor, a crimelor, a delicvenţei juvenile şi a comportamentului agresiv în rândul copiilor ;
• creşte riscul ca tinerii să ajungă dependenţi de droguri,de alcool,jocuri,etc ;
• scad abilitataţile de invatare,perceptie auditiva si vizuala;
• cresc frecvenţa instalării anxietatii,depresiei si insomniei;
• slăbirea sistemului imunitar cu risc de contactare de boli ale sistemului imunitar, şi infecţii cu virusul Epstein-Barr, Candida, rino-sinuzite, boli auriculare, alergii, boli digestive;
• scade capacitatea de memorizare şi învăţare la copii.

 Necesarul zilnic de acizi grasi omega 3 ( ar fi indicat sa avem ca sursa uleiu de in ), este de :

• 3 picături / zi în primul trimestru de viaţă;
• 6 picături / zi în al doilea trimestru de viaţă (în 2 prize zilnice);
• 9 picături / zi în al treilea trimestru de viaţă (în 2-3 prize zilnice);
• 12 picături / zi (1 ml), între vârsta de 9 luni şi 2 ani;
• 1 ml (12 pic.) / an  vârstă / zi între 2–5 ani, în 2-3 prize;
• echivalentul a cel mult 1 lingură (15 ml) / zi, peste vârsta de 13 ani, în 1-2 prize.

Dozele de 2-3 linguri / zi sunt rezervate cazurilor speciale de cancer, leucemie şi SIDA, la adult. Încercaţi să nu depăşiţi 3 linguri de ulei / zi, fie el şi de in (sau per total), deoarece există riscul creşterii lipidelor plasmatice,precum şi riscul de îngrăşare.Trebuie avut in vedere că uleiul de in este totuşi un ulei, fiind situat în vârful listei alimentelor celor mai calorigene. Astfel 1 lingură de ulei (15 ml) x 9,3 kcal / gram, depăşeşte cu mult de 100 kcal !

Foarte important : utilizarea constantă în alimentaţia zilnică a uleiului de măsline şi folosirea drept medicament (1-2 linguriţe/zi) a uleiului de in, amplifică biodisponibilitatea celui din urmă.   Reciproc, utilizarea constantă în alimentaţia zilnică a uleiurilor omega 6 (floarea soarelui, soia, porumb, germeni de grâu, seminţe de struguri, rapiţă, dovleac) şi folosirea drept medicament (1-2 linguriţe / zi) a celui de in, aproape anulează biodisponibilitatea celui din urmă.

  

Sa vorbim despre uleiul  de peşte

• contine 120mg colesterol in fiecare lingură;
• studiile au evidentiat ca administrarea uleiului de peşte, determina fragilizarea vaselor care irigă creierul,cu risc de accident cerebral vascular,mai ales la cei care suferă de hiprtensiune arteriala;
• uleiul de peşte poate provoca balonare, gaze, eructaţii si diaree;
• cei care au fost diagnosticaţi cu diabet de tip 2, ar trebui sa utilizeze suplimente de ulei de peste doar sub stricta supraveghere a medicului de familie.
• unele tipuri de peşte conţin substanţe potenţial daunatoare, cum ar fi metalele grele de diferite tipuri, (inclusiv mercur), dioxine si bifenili policroruraţi care pot avea consecinte grave asupra sănătaţii, mai ales pe termen lung;
• specialiştii recomandă ca femeile insarcinate sau care alaptează si copii mici să evite consumul de tipuri de peşte bogate in mercur;
• uleiul de peşte poate include reziduuri de mercur sau pesticide.

Din cauza potenţialelor reacţii adverse si interacţiuni cu alte medicamente, suplimentele alimentare trebuie luate doar sub supravegherea unui specialist.Acizii graşi omega 3 trebuie utilizaţi cu prudenta de catre persoanele care fac cu usurinţă vânătăi, suferă de tulburari de coagulare sau utilizează medicamente anticoagulante.Dozele mari de acizi graşi omega 3 pot creste riscul de sângerare.Persoanelor care suferă de diabet zaharat sau schizofrenie, le lipseşte capacitatea de a converti acidul alfa-linolenic (ALA) in acid eicosapentaenoic (EPA) si acid docosahexaenoic (DHA), forme mai uşor de folosit de catre organism. Cei care au aceste afecţiuni ar trebui sa fie siguri ca obtin cantitaţi suficiente de EPA si DHA din dieta lor.

Surse bibliografice de informare:

Dr. T. Colin Campbell și Thomas M. Campbell II, Studiul China, Ed. Paperback, 2006

Alimentatie Inteligenta/Emil Radulescu/2003

Max Gerson, O terapie naturala eficienta pentru tratarea cancerului si a altor boli grave,Ed. For You,Bucuresti,2005

Ernest Gunther,Hrana Vie,o speranta pentru fiecare , Ed.Adevar Divin,2011

Robert Morse,Sa traim sanatos fara toxine,Ed. Paralela 45, 2009

Rudolf Breuss,Tratamentul total al cancerului,Ed Anandakali,Sibiu,1999

Chase Ravel, Medicamente miraculoase, pe care nu le cunoașteți încă, Ed. Elit

Robert Young, Miracolul PH, Ed. Paralela 45, 2005
Dr.Calin Marginean, Uleiurile Alimentare, Prezentari medicale,Piatra-Neamt

Aileen Ludincton,Hans Diehl,Tablete De Stil De Viata,Ed.Viata si Sanatate,2004